3 definiții pentru betejie
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
betejie s.f. v. betegie.
BETEJIE s. f. (Mold.) Vătămare, rană. Fu croit și zdrumicat și fript pre grătariu și ieși sănătos, fără nice o betejie. DOSOFTEI, VS. Etimologie: beteag + suf. -ie. Vezi și beteag, betejeală, beteji, betejit, betejune, beteșig, nebetejit. Cf. betejeală (2), betejune. substantiv feminin corectat(ă)
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de dante
- acțiuni
BETEGIE, BETEJIE sf. Beteșug, vătămătură, neputință [beteag].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
Intrare: betejie
betejie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.