3 definiții pentru betejie

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

betejie s.f. v. betegie.

BETEJIE s. f. (Mold.) Vătămare, rană. Fu croit și zdrumicat și fript pre grătariu și ieși sănătos, fără nice o betejie. DOSOFTEI, VS. Etimologie: beteag + suf. -ie. Vezi și beteag, betejeală, beteji, betejit, betejune, beteșig, nebetejit. Cf. betejeală (2), betejune. substantiv feminin corectat(ă)

BETEGIE, BETEJIE sf. Beteșug, vătămătură, neputință [beteag].

Intrare: betejie
betejie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.