6 definiții pentru beteșig
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
beteșíg sn vz beteșug
BETEȘIG s. n. (Ban., Criș., Trans. SV) Boală. Întristat de beteșugul sau boala featei sale. SICRIUL DE AUR, apud TEW. Boalele ceale multe și beteșigurile și ustăneala le vindecă somnul. MOL. 1695, 94r. Infirmitas. Betegsigul. Betegségh. LEX. MARS., 217. Invaletudo. Betegsigul. Betegségh. LEX. MARS., 220. Pre noi au pogorîtu toată amărăciunea … și totu beteșigul. MISC. SEC. XVII, 55v; cf. AGYAGFALVI, apud TEW; MOL. 16762, 112r; VISKI, apud TEW; MISC. SEC. XVII, 9r, 183v; PSALTIRE SEC. XVII, apud TEW; OG, 391. Variante: beteșug (SICRIUL DE AUR, apud TEW; MISC. SEC. XVII, 9r; OG, 391). Etimologie: magh. betegség. Vezi și beteag, betejeală, beteji, betejie, betejit, betejune, nebetejit. Cf. betejeală (1). substantiv neutru
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de dante
- acțiuni
beteșug s.n. 1 (pop.) Infirmitate, invaliditate. ♦ Fig. Defect moral; cusur. Răbdarea asta, cu anii, i-a devenit beteșug (CAM.). ♦ Fig. Defecțiune. Motorul mașinii are un beteșug. 2 (reg.) Boală. Beteșug de tuse. • pl. -uri. /<magh. betegség.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
BETEȘUG s. n. v. beteșig. substantiv neutru
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de dante
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
beteșíg, beteșiguri, (beteșâg, beteșug), s.n. – (reg.; med.) 1. Boală: „Adă-mi vin din fogodău, / M-o luat beteșug greu” (Bilțiu, 2006: 107). 2. Epilepsie; baiu cel mare. 3. Infirmitate. – Din magh. betegség „boală” (MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
beteșíg, -uri, (beteșâg, beteșug), s.n. – (med.) 1. Boală. 2. Epilepsie; baiu cel mare. 3. Infirmitate. – Din magh. betegség „boală” (MDA).
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni