2 intrări

11 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BERNARDÍN2, -Ă, bernardini, -e, s. m. și f. Călugăr sau călugăriță catolică din ordinul care poartă numele Sf. Bernard. – Din fr. bernardin.

bernardín2, ~ă smf [At: DA / Pl: ~i, ~e / E: fr bernardin] Călugăr sau călugăriță catolică, din ordinul Sfântului Bernard.

BERNARDÍN2, -Ă, bernardini, -e, s. m. și f. Călugăr sau călugăriță catolică din ordinul care poartă numele sfântului Bernard. – Din fr. bernardin.

BERNARDÍN, -Ă s.m. și f. Călugăr(iță) dintr-o congregație desprinsă din ordinul benedictinilor, printr-o reformă făcută de Bernard de Menthon în sec. X. [< fr. bernardin].

BERNARDÍN2, -Ă s. m. f. călugăr(iță) dintr-o congregație desprinsă din ordinul benedictinilor. (< fr. bernardin)

BERNARDÍN2 ~ă (~i, ~e) m. și f. Călugăr (călugăriță) catolic din ordinul înființat, în sec. X, de Bernard. /<fr. bernardin

bernardin m. 1. călugăr din tagma St. Benedict, reformată de St. Bernard; 2. câine mare cu părul lung, dresat de călugării dela St. Bernard să umble în munți după călătorii rătăciți și să-i aducă la ospiciul de acolo.

*bernardín, -ă adj. și s. Din irdinu sfîntului Bernard (care a reformat ordinu sfîntului Benedict) saŭ de la muntele sfîntului Bernard (Elveția) saŭ originar de acolo: călugăr bernardin; cîne bernardin (de talie foarte mare și deprins să umble pin zăpadă ca să descopere călătoriĭ rătăcițĭ orĭ ostenițĭ).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

bernardínă s. f., g.-d. art. bernardínei; pl. bernardíne

bernardínă s. f., g.-d. art. bernardínei; pl. bernardíne


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

SAN BERNARDINO 1. Culme și pas de altitudine în SSE Elveției, în Alpii Lepontini la izv. Rinului, la 2.065 m alt., străbătută de un tunel rutier (6,6 km lungime) la 1.400 m, deschis pentru trafic în 1967; are pe versantul de S stațiuni pentru sporturi de iarnă. 2. Oraș în VSV S.U.A. (California), situat la poalele m-ților cu același nume, pe valea San Bernardino, la 96 km E de Los Angeles. 185,4 mii loc. (2000). Nod feroviar. Ind. siderurgică, chimică, a cimentului, mobilei, textilă și alim. Constr. de rachete (Kaiser Steel Corporation) și de aparataj electronic. Piață agricolă (cereale, portocale, struguri). Plantații de citrice și viță de vie. Creșterea păsărilor și a bovinelor. Universitate (1960). Festival anual național al portocalelor (din 1915). Stațiune climaterică. Fundat de misionarul spaniol Francisco Dumez, în 1810, poartă numele Sf. Bernardino din Siena. În 1851, o colonie de mormoni s-a stabilit aici, dar a plecat în 1857 în statul Utah pentru a întemeia așezarea Salt Lake City.

Intrare: bernardino
bernardino
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: bernardină
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bernardi
  • bernardina
plural
  • bernardine
  • bernardinele
genitiv-dativ singular
  • bernardine
  • bernardinei
plural
  • bernardine
  • bernardinelor
vocativ singular
  • bernardi
  • bernardino
plural
  • bernardinelor

bernardin, -ă (persoană) bernardin bernardină

  • 1. Călugăr sau călugăriță catolică din ordinul care poartă numele Sfântului Bernard.
    surse: DEX '09 DN

etimologie: