22 de definiții pentru briliant (s.n.)
din care- explicative (16)
- morfologice (5)
- etimologice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BRILIANT, briliante, s. n. 1. Diamant șlefuit în dublă piramidă cu numeroase fațete pentru accentuarea reflexului luminii, folosit ca piatră prețioasă, montat în bijuterii. 2. Numele celui mai mic corp de literă tipografică. [Pr.: -li-ant] – Din fr. brillant, rus. bril’ant.
briliant, ~ă [At: I. IONESCU, M. 252 / V: berlant, berleant, berliant, briant / Pl: ~e, (înv) ~uri / E: fr briliant] 1 a (Frm) Strălucitor la lumină Si: sclipitor. 2 a (Frm) Splendid. 3 sn Diamant tăiat în fețe pe două laturi pentru a deveni mai strălucitor. 4 sn (Tip) Nume al unui corp de literă foarte mică (de trei puncte).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
briliant, -ă s.n., adj. 1 s.n. Diamant șlefuit în formă de dublă piramidă, cu numeroase fațete pentru accentuarea reflexului luminii, montat în bijuterii. Zaharia Duhu a ales cîteva briliante prețuind o avere (CE. PETR.). 2 s.n. (tipogr.) Cel mai mic corp de literă de trei puncte tipografice. 3 adj. Care strălucește ca diamantul; care este sclipitor, strălucitor, splendid. Balul... e foarte briliant (ALECS.). • sil. -li-ant. pl. -e. și briant, -ă adj. /<fr. briliant, it. briliante, germ. Brillant, brillant, rus. бриллиант.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
BRILIANT, briliante, s. n. 1. Diamant șlefuit în dublă piramidă cu numeroase fațete pentru accentuarea reflexului luminii, folosit ca piatră prețioasă, montat în bijuterii. 2. Numele celui mai mic corp de literă tipografică. [Pr.: -li-ant] – Din fr. brillant, rus. brilánt.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
BRILIANT1, briliante, s. n. Piatră prețioasă transparentă (în special diamant), șlefuită în dublă piramidă, pentru a străluci mai puternic; se folosește ca podoabă, aplicat pe bijuterii. Zaharia Duhu a ales cîteva briliante prețuind o avere. C. PETRESCU, A. 320. Iară Mihai, așezîndu-se în scaunul domniei, puse stema în cap, numai de briliante și de smarand. ISPIRESCU, M. V 47. – Pronunțat: -li-ant. – Pl. și: (învechit) brilianturi (FILIMON, C. 149).
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BRILIANT1, briliante, s. n. 1. Piatră prețioasă (diamant șlefuit în dublă piramidă) folosită ca podoabă aplicată pe bijuterii. 2. Numele celui mai mic corp de literă tipografică. [Pr.: -li-ant] – Fr. brillant.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
BRILIANT s.n. 1. Diamant șlefuit în dublă piramidă, folosit ca podoabă. 2. Caracter de literă de trei puncte tipografice. [Pron. -li-ant, pl. -te, -turi, var. briant s.n. / < fr. brillant, engl. brilliant].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
BRILIANT s. n. 1. diamant șlefuit în formă de dublă piramidă, piatră prețioasă. 2. caracter de literă de trei puncte tipografice. (< fr. brillant, rus. brilliant)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
BRILIANT ~e n. Diamant mic, șlefuit, cu numeroase fațete care accentuează reflexul luminii, folosit ca piatră prețioasă, la bijuterii. [Sil. -li-ant] /<fr. brillant
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
briliant a. strălucitor. ║ n. diamant tăiat cu mai multe fețe.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
berlant sn vz briliant
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
berleant sn vz briliant
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
berliant sn vz briliant
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*BERLANT (pl. -te) sn. pop. 💎 = BRILIANT: Hainele... împodobite numai cu ~e (PANN).
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
berlant n. numele popular al briliantului: am pierdut un diamant mai frumos decât berlant PANN.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
berlánt V. brilant.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
briliant2 (desp. -li-ant) s. n., pl. briliante
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
briliant (-li-ant) s. n., pl. briliante
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
briliant s. n. (sil. -li-ant), pl. briliante
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
briliant (i-a), pl. briliante
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
briliant, -te.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
briliant (briliantă), adj. – Strălucitor. Fr. brillant. Ca adj., este cuvînt poetic importat al romantismului, fără circulație reală. – Der. briliant (var. berl(i)ant), s. n. (briliant), a cărui var. provine din tc. birlandi, barlandi, ngr. μπιρλάντια; briliantat, adj. (împodobit cu briliante); briliantin, adj. (strălucitor).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
- silabație: bri-li-ant
substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DN | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
briliant, briliantesubstantiv neutru
- 1. Diamant șlefuit în dublă piramidă cu numeroase fațete pentru accentuarea reflexului luminii, folosit ca piatră prețioasă, montat în bijuterii. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: diamant
- Zaharia Duhu a ales cîteva briliante prețuind o avere. C. PETRESCU, A. 320. DLRLC
- Iară Mihai, așezîndu-se în scaunul domniei, puse stema în cap, numai de briliante și de smarand. ISPIRESCU, M. V 47. DLRLC
-
- 2. Numele celui mai mic corp de literă tipografică. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- brillant DEX '09 DEX '98 DN
- brilliant DEX '09 DEX '98 MDN '00