berg, ~ă a vz berc²

bărc² a vz berc²

berc¹ sn [At: DEX² / Pl: ~uri / E: mg berek] (Reg) 1 Dumbravă. 2 Pădurice.

berc⁴ sm [At: MARIAN, D. 216 / Pl: ~rci / E: nct] (Atm; Trs; Buc; sîs bercii nasului) Parte cărnoasă dintre nări Si: (pop) punticica nasului.

berc³, bearcă [At: DAMÉ, T. 29 / V: berg / Pl: ~rci, berce / E: nct] 1 a (D. animale) Cu coada scurtă. 2 a ( Spc; d. bou și vacă) Cu coada fără șfichi. 3 a (D. animale) Fără coadă Cf ciumpav, ciopârtac, retezat. 4 af (D. căciuli) Fără vârf. 5 af (D. căciuli) Teșit. 6 af (D. cămăși) Scurt.

berc¹ s.n. (reg.) Dumbravă, pădurice. • pl. -uri. /<magh. berek.

❍BĂRC 👉 BERC².

BERC² (pl. -curi) sn. Mold. Trans. 🌐 Pădurice, dumbravă: Du-te, cucule, în ~ Și mă lasă să-mi petrec (IK.-BRS.) [ung. berek].

BERC¹, BEARCĂ adj. 🐒 Fără coadă; cu coada tăiată sau ciuntită: ce! vrei să las vulpea bearcă? (ODOB.).

❍BERC³ sm. mai adesea BERCI pl. 🫀 Punticica nasului, partea cărnoasă dintre nările nasului.

BERC², BEARCĂ, berci, -e, adj. 1. (Despre animale) Cu coada scurtă sau scurtată; fără coadă; (despre boi și vaci) cu coada fără șfichi sau fără canaf. Ce! Vrei să las vulpea bearcă? Dar mai bine să te ia pe tine dracul de o mie de ori decît să rămîie vulpea mea fără coadă! ODOBESCU, S. III 47. Vro cinci sute de berberi... Tot berberi de coade berci. TEODORESCU, P, P. 474. 2. (Numai f., despre căciulă) Teșită, fără vîrf, fără țugui. Purta pe cap o căciulă bearcă, roșcată. PAS, L. I 20. ♦ (Substantivat) Sub bearca de căciulă îmi stă capul, iar sub haine... eu. VISSARION, B. 32.

BERC², BEARCĂ, berci, -e, adj. 1. (Despre animale) Cu coada scurtă sau scurtată; fără coadă. 2. (Despre căciuli, la f.) Fără vîrf; teșită.

BERC bearcă (berci, berce) 1) (despre animale) Care are coadă scurtă sau tăiată; cu coada scurtă sau fără coadă. 2) (despre căciuli) Care nu are vârf; fără țugui; turtit; teșit. /Orig. nec.

berc a. cu coada mai scurtă sau fără sfichiu (vorbind de vite și de păsări): găină bearcă. [Origină necunoscută].

bărc V. berc 1.

2) berc și bearcă adj., pl. ercĭ, erce (d. vgerm. brecha, ngerm. bruch, frîntură, sfărămătură, de unde vine și pv. brec și berc, știrb, berco, oaie știrbă, berca, crestătură, cat. bercar, a micșora, it. breccia, fr. bréche, sp. pg. brecha, spărtură, frîntură. Evoluțiunea înțelesuluĭ e: „micșorat, scurtat, berc”.). Fără coadă: vulpe, găină bearcă. C. cĭumpav și cĭubelc.

berc¹ adj. m., pl. berci; f. bearcă, pl. berce

berc¹ adj. m., pl. berci; f. bearcă, pl. berce

berc adj. m., pl. berci; f. sg. bearcă, pl. berce

berc (bearcă), adj. – Cu coada scurtă sau fără coadă. Probabil din v. germ. brecha (› germ. Bruch „fragment”, fr. brèche, de unde sp. brecha), prin intermediul unui cuvînt sl. pe care nu îl cunoaștem; cf. sb., bg. birka „oaie cu lînă creață”, ceh. birka „oaie obișnuită”, pol. bierka „oaie fără coadă” (Cihac, II, 481), care ar putea foarte bine proveni din rom. (DAR). După Bogrea, Dacor., I, 257, din lat. *brevicus (< brevis). – Der. bercă, s. f. (oaie cu lînă creață și scurtă); bîrcă, s. f. (oaie cu lînă creață); bîrcaci, s. m. (cioban).

BERG, Paul (n. 1926), biochimist american. Prof. la Universitatea Stanford. Lucrări în domeniul biochimiei și microbiologiei. Studii fundamentale privind biochimia acizilor nucleici, în special a ADN recombinat. Premiul Nobel pentru chimie (1980), împreună cu W. Gilbert și F. Sanger.

BERG, Lotte (pseud. Luciei Bacinski) (1907-1981, n. Cernăuți), scriitoare germană din România. Versuri sociale și erotice („Călătorie spre primăvară”, „Firul roșu”); nuvele inspirate din realitățile cotidiene („O vară fierbinte”). Literatură pentru copii. Traduceri din poeți români.

BERG, Alban (1885-1935), compozitor austriac. Elev al lui A. Schönberg. Muzică dodecafonică cu caracter liric și dramatic accentuat (operele „Wozzeck” și „Lulu”, un concert pentru vioară, lucrări de cameră, lieduri).

BERG, Aksel Ivanovici (1893-1976), radiotehnician rus. Lucrări în domeniile proiectării generatoarelor cu tuburi electronice și problemelor de stabilizare a frecvenței.

SCORPIEI, Munții ~ (DRAKENS-BERG RANGE), lanț muntos în SE Africii, extins pe direcție NE-SV, pe terit. statului Lesotho și al Rep. Africa de Sud, pe 1.125 km lungime, paralel cu țărmul Oc. Indian, reprezentând marginea ridicată și abruptă a Pod. Africii de Sud. Alt. max.: 3.428 m (vf. Thabana Ntlenyana, pe terit. statului Lesotho). Alcătuit din șisturi cristaline și gresii acoperite uneori de lave bazaltice. Pantele de E sunt acoperite cu păduri dese, iar cele de V mai aride, cu vegetație de savană. Din acești munți izv. fl. Orange.