O definiție pentru belugă


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

belúgă s. f.

Intrare: belugă
substantiv feminin (F6)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • belu
  • beluga
plural
genitiv-dativ singular
  • beluge
  • belugei
plural
vocativ singular
plural