2 intrări

17 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BELÍTĂ s. f. Exploziv de siguranță folosit în minele de cărbuni. – Din fr. bellite.

belítă sf [At: LTR / E: fr bellite] Exploziv de siguranță folosit în minele de cărbuni.

BELÍTĂ s. f. Exploziv de siguranță întrebuințat în minele de cărbuni. – Din fr. bellite.

BELÍTĂ s. f. Exploziv întrebuințat în minele de cărbuni.

BELÍTĂ s. f. Exploziv întrebuințat în minele de cărbuni. – Fr. bellite.

BELÍTĂ s.f. Exploziv folosit în minele de cărbuni. [< fr. bellite].

BELÍTĂ s. f. exploziv de siguranță în minele de cărbuni. (< fr. bellite)

BELÍT, -Ă, beliți, -te, adj. (Pop.) Jupuit2; fig. jigărit, prăpădit. ♦ (Despre ochi) Bulbucat, exoftalmic. – V. beli.

belit2, ~ă [At: GOROVEI, C. 73 / Pl: ~iți, ~e / E: beli] 1 a Jupuit. 2 a (Fig; d. cai) Prăpădit. 3 s Mârțoagă. 4 a (D. ochi) Bulbucat.

BELÍT, -Ă, beliți, -te, adj. (Pop.) Jupuit2; fig. Jigărit, prăpădit. ♦ (Despre ochi) Bulbucat, exoftalmic. – V. beli.

BELÍT, -Ă, beliți, -te, adj. (Mai ales despre animale); jupuit; fig. (regional) prăpădit, jigărit. Toată noaptea mă certai Cu niște voinici din plai, Pe niște beliți de cai. TEODORESCU, P. P. 299.

BELÍT, -Ă, beliți, -te, adj. (Pop.) Jupuit; fig. jigărit. – V. beli.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

belítă (exploziv) s. f., g.-d. art. belítei


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BELÍT adj. v. bulbucat, căscat, holbat, jupuit, mare, mărit, umflat, zgâit.

belit adj. v. BULBUCAT. CĂSCAT. HOLBAT. JUPUIT. MARE. MĂRIT. UMFLAT. ZGÎIT.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

belít, -ă, beliți, -te, adj. – Jupuit, curățat. – Din beli.

Intrare: belită
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • beli
  • belita
plural
genitiv-dativ singular
  • belite
  • belitei
plural
vocativ singular
plural
Intrare: belit (adj.)
belit1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • belit
  • belitul
  • belitu‑
  • beli
  • belita
plural
  • beliți
  • beliții
  • belite
  • belitele
genitiv-dativ singular
  • belit
  • belitului
  • belite
  • belitei
plural
  • beliți
  • beliților
  • belite
  • belitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

belită

  • 1. Exploziv de siguranță folosit în minele de cărbuni.
    surse: DEX '09 DLRLC DN

etimologie:

belit (adj.)

etimologie:

  • vezi beli
    surse: DEX '98 DEX '09