2 intrări

19 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BEJĂNĂRI vb. IV v. băjenări.

bejănări vb. IV. v. băjenări.

BEJĂNĂRI vb. IV. v. băjenări.

BĂJENĂRI, băjenăresc, vb. IV. Intranz. (Înv.) A băjeni. [Var.: bejănări vb. IV] – Din băjenar.

BĂJENĂRI, băjenăresc, vb. IV. Intranz. (Înv.) A băjeni. [Var.: bejănări vb. IV] – Din băjenar.

băjenări vi [At: NEGRUZZI, S. I, 217 / V: băjin~, (rar) bejin~, (înv) beji~[1], (reg) bejăn~ / Pzi: ~resc / E: băjenar + -i] 1-3 (Îrg; d. oameni sau colectivități umane) A-și părăsi, vremelnic, (casa sau) provincia ori (patria) din cauza (invaziilor dușmanilor sau a) persecuției politice ori a oprimării fiscale Si: (înv) a se băjeni (1-3). 4 (Rar) A emigra.

  1. varianta bejinări nu are intrare separată, probabil bejineri Ladislau Strifler

băjenărí vb. IV. intr. (înv.; despre oameni) A băjeni. • prez.ind. -esc. și bejănărí vb. IV. /băjenar + -i.

BĂJENĂRI Mold., BEJENĂRI, BEJĂNĂRI (-ăresc) vb. intr. A fugi departe, a pribegi cu tot avutul prin alte locuri, ca să scape de urgia năvălirilor dușmane: au băjenărit toți Rumânii de spaimă (ODOB.); din cei ce bejănăreau atunci prin Bucovina, s’au și descoperit mulți fugari de samă cari se ascundeau pe la nei (grig.) [băjenar].

BĂJENI Mold., BEJENI, BEJĂNI vb. refl. (-enesc) – BĂJENĂRI: sfătuiau unii să fugă într’alte țări, alții sfătuiau să se bejănească la munți (NEC.) [băjenie].

BĂJENĂRI, băjenîresc, vb. IV. Intranz. (Învechit și arhaizant) A băjeni. Vezi, d-aia nu s-a mai pomenit d-atunci să fie oameni cu șederea pe locurile acestea! Au băjenărit toți rumînii de spaimă [pe vremea Chiajnei]. ODOBESCU, S. I 163. (în forma bejănări) După stricarea eteriștilor la Drăgășani și la Sculeni... Iașul se pustii. Orîșeanii bejănăriră în Bucovina... unde găsiră azil. NEGRUZZI, S. I 217. – Variantă: bejănări vb. IV.

BĂJENĂRI, băjenăresc, vb. IV. Intranz. (Înv. și arh.) A băjeni. [Var.: bejănări vb. IV] – Din băjenar.

bejenărésc (est) și bă- (vest.) v. intr. (d. bejenar). Mă aflu în bejenie. Vechĭ și refl.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

băjenări (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. băjenăresc, 3 sg. băjenărește, imperf. 1 băjenăream; conj. prez. 1 sg. să băjenăresc, 3 să băjenărească

băjenări (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. băjenăresc, imperf. 3 sg. băjenărea; conj. prez. 3 să băjenărească

băjenări vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. băjenăresc, imperf. 3 sg. băjenărea; conj. prez. 3 sg. și pl. băjenărească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BĂJENĂRI vb. v. fugi, pribegi, refugia.

băjenări vb. v. FUGI. PRIBEGI. REFUGIA.

Intrare: bejănări
bejănări
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: băjenări
verb (V401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • băjenări
  • băjenărire
  • băjenărit
  • băjenăritu‑
  • băjenărind
  • băjenărindu‑
singular plural
  • băjenărește
  • băjenăriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • băjenăresc
(să)
  • băjenăresc
  • băjenăream
  • băjenării
  • băjenărisem
a II-a (tu)
  • băjenărești
(să)
  • băjenărești
  • băjenăreai
  • băjenăriși
  • băjenăriseși
a III-a (el, ea)
  • băjenărește
(să)
  • băjenărească
  • băjenărea
  • băjenări
  • băjenărise
plural I (noi)
  • băjenărim
(să)
  • băjenărim
  • băjenăream
  • băjenărirăm
  • băjenăriserăm
  • băjenărisem
a II-a (voi)
  • băjenăriți
(să)
  • băjenăriți
  • băjenăreați
  • băjenărirăți
  • băjenăriserăți
  • băjenăriseți
a III-a (ei, ele)
  • băjenăresc
(să)
  • băjenărească
  • băjenăreau
  • băjenări
  • băjenăriseră
verb (V401)
Surse flexiune: DEX '09, DEX '98, DLRM, DLRLC
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • bejănări
  • bejănărire
  • bejănărit
  • bejănăritu‑
  • bejănărind
  • bejănărindu‑
singular plural
  • bejănărește
  • bejănăriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • bejănăresc
(să)
  • bejănăresc
  • bejănăream
  • bejănării
  • bejănărisem
a II-a (tu)
  • bejănărești
(să)
  • bejănărești
  • bejănăreai
  • bejănăriși
  • bejănăriseși
a III-a (el, ea)
  • bejănărește
(să)
  • bejănărească
  • bejănărea
  • bejănări
  • bejănărise
plural I (noi)
  • bejănărim
(să)
  • bejănărim
  • bejănăream
  • bejănărirăm
  • bejănăriserăm
  • bejănărisem
a II-a (voi)
  • bejănăriți
(să)
  • bejănăriți
  • bejănăreați
  • bejănărirăți
  • bejănăriserăți
  • bejănăriseți
a III-a (ei, ele)
  • bejănăresc
(să)
  • bejănărească
  • bejănăreau
  • bejănări
  • bejănăriseră
bejineri
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
băjinări
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

băjenări, băjenărescverb

  • 1. învechit Băjeni, fugi, pribegi, refugia. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Vezi, d-aia nu s-a mai pomenit d-atunci să fie oameni cu șederea pe locurile acestea! Au băjenărit toți rumînii de spaimă [pe vremea Chiajnei]. ODOBESCU, S. I 163. DLRLC
    • format_quote După stricarea eteriștilor la Drăgășani și la Sculeni... Iașul se pustii. Orășeanii bejănăriră în Bucovina... unde găsiră azil. NEGRUZZI, S. I 217. DLRLC
etimologie:
  • băjenar DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.