Definiția cu ID-ul 416988:

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

bederniță (bedernițe), s. f. – Veșmînt bisericesc în formă de șal pe care este brodată Învierea. Este purtat numai de preoții care au anumite funcții în ierarhia ecleziastică. – Var. nabederniță. V. bg. nabedrĭnca, de la bedro „femur”, deoarece se poartă legată la brîu.