2 definiții pentru beanc
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
beanc sn [At: VICIU, GL. / Pl: ~uri / E: ns cf beancă] (Trs; rar) Hârb.
❍BEANC (pl. -curi) sn. Trans. Băn. Hîrb, spărtură de oală.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
Intrare: beanc
beanc
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.