2 intrări
9 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BEȚIVÁN, -Ă, bețivani, -e, adj., s. m. și f. Augmentativ al lui bețiv. – Bețiv + suf. -an.
bețivan, ~ă [At: N. XENOPOL, ap. TDRG / V: (îvr) ~vlan, ~vler, ~voi, ~voaie / Pl: ~i, ~e / E: bețiv + -an] 1-2 smf, a Bețiv (1-2). 3-4 smf Bețiv (1) mare. corectată
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bețivan, -ă adj., s.m., s.f. (pop.; fam., deprec.) Aug. al lui bețiv. • pl. -i, -e. /bețiv + -an.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
BEȚIVÁN, -Ă, bețivani, -e, adj., s. m. și f. Augmentativ al lui bețiv. – Bețiv + suf. -an.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de paula
- acțiuni
BEȚIVÁN, -Ă, bețivani, -e, s. m. și f. Augmentativ al lui bețiv. Nerușinaților! vă mustrau ai voștii, scoși din curți de ocările bețivanei. PAS, Z. I 55. Ar fi putut... să-l trimeată la circiumă, cu toți bețivanii tineri și bătrîni după el. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. II 1S6.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BEȚIVÁN, -Ă, bețivani, -e, adj., s. m. și f. Augmentativ al lui bețiv.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
bețivan a. și m. bețiv mare, bețiv împărătesc.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
bețivan adj. m., s. m., pl. bețivani; adj. f., s. f. bețivană, pl. bețivane
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
bețiván adj. m., s. m., pl. bețiváni; f. sg. bețivánă, pl. bețiváne
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
bețivan, bețivanisubstantiv masculin bețivană, bețivanesubstantiv feminin bețivan, bețivanăadjectiv
- 1. Augmentativ al lui bețiv. DEX '09 DLRLC
- Nerușinaților! vă mustrau ai voștii, scoși din curți de ocările bețivanei. PAS, Z. I 55. DLRLC
- Ar fi putut... să-l trimeată la cîrciumă, cu toți bețivanii tineri și bătrîni după el. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. II 1S6. DLRLC
-
- 2. Bețiv. NODEXsinonime: bețiv
etimologie:
- Bețiv + sufix -an. DEX '09 NODEX