2 intrări

48 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BEȘICÁ vb. I v. bășica.

BĂȘICÁ, bășíc, vb. I. Tranz. și refl. A produce sau a face bășici; a (se) umple de bășici. [Var.: (reg.) beșicá vb. I] – Din bășică.

BĂȘICÁ, bășíc, vb. I. Tranz. și refl. A produce sau a face bășici; a (se) umple de bășici. [Var.: (reg.) beșicá vb. I] – Din bășică.

BĂȘÍCĂ, bășici, s. f. 1. Sac membranos din corpul oamenilor și al animalelor, în care se strâng unele secreții ale organismului; vezică. Bășica fierii.Spec. Sac membranos din corpul unui porc sau al altui animal, uscat și întrebuințat ca pungă, burduf etc. ♦ Organ intern, plin cu aer, care ajută peștii la plutire. 2. Umflătură a pielii conținând o materie lichidă (seroasă). 3. Umflătură mică, plină cu aer, care se face la suprafața lichidelor (în timpul fierberii), a aluatului (în urma dospirii) etc. 4. Obiect (de sticlă) în formă sferică. ♦ (Arg.) Minge (de fotbal). [Var.: (reg.) beșică s. f.] – Lat. *bessica (= vessica).

BEȘÍCĂ s. f. v. bășică.

bășicá [At: CĂLINESCU, E. O. II, 88 / V: beș- / Pzi: (rar) bășic / E: ml vessicare] 1-2 vtr A (se) umple de bășici (1). 2 vr A căpăta bășici (1). 3 vt (Fig) A bate pe cineva tare, încât să i se bășice (2) trupul. 4 vr (Pan; d. zugrăveli, ziduri) A se coșcovi.

bășícă sf [At: DOSOFTEI, ap. TDRG / V: (Mol; Trs) beș- / Pl: ~ici, (nob) -curi / E: lat vessica] 1 Sac membranos din corpul oamenilor și al animalelor, în care se strâng unele secreții ale organismului Si: vezică. 2 (Îs) -ca fierii Bășică (1). 3 (Spc) Sac membranos din corpul unui porc sau al altui animal, uscat și întrebuințat ca pungă, burduf etc. 4 Organ intern, plin cu aer, care ajută peștii la plutire. 5 Umflătură a pielii plină cu lichid. 6-7 Umflătură mică, plină cu aer care se face la suprafața lichidelor (în timpul fierberii) aluatului (în urma dospirii) etc. 8 Obiect (de sticlă) în formă sferică. 9 (Arg) Minge (de fotbal). 10 (Bot; reg; îc) ~ de ali din vânt Săpunăriță (Saponaria officinalis).

bășica vb. I. 1 tr., refl. A face sau a produce bășici; a (se) umple de bășici. 2 refl. Analog. (pop.; despre zugrăveli, tencuieli, ziduri etc.) A se coșcovi. • prez.ind. bășic. și (pop.) beșica vb. I. /bășică + -a.

băși s.f. 1 (anat.) Sac membranos din corpul oamenilor și al animalelor, în care se strîng secreții ale organismului. ◊ Bășica fierii v. fiere. Bășica udului v. ud. ♦ Sac membranos din corpul unui animal, în special din corpul porcului, uscat, care este folosit ca burduf, pungă etc. ♦ (iht.; și bășică înotătoare) Organ intern, plin cu aer, care ajută peștii la plutire, îndeplinind și funcția de respirație și de emitere sau de întărire a sunetelor. 2 (med.) Umflătură a pielii care conține o materie lichidă (seroasă). Din cauza arsurii, mîna i s-a acoperit cu bășici. 3 (mai ales la pl.) Mică umflătură, plină cu aer, care se formează la suprafața lichidelor (în timpul fierberii), a aluatului (în urma dospirii) etc. 4 Obiect (de sticlă) în formă sferică. 5 (arg.) Minge (de fotbal). • pl. -ci. și (pop.) beșică s.f. /lat. *bessīca = vēsīca, -ae.

BĂȘÍCĂ, bășici, s. f. 1. Sac membranos din corpul oamenilor și al animalelor, în care se strâng unele secreții ale organismului; vezică. Bășica fierii.Spec. Sac membranos din corpul unui porc sau al altui animal, uscat și întrebuințat ca pungă, burduf etc. ♦ Organ intern, plin cu aer, care ajută peștii la plutire. 2. Umflătură a pielii conținând o materie lichidă (seroasă). 3. Umflătură mică plină cu aer, care se face la suprafața lichidelor (în timpul fierberii), a aluatului (în urma dospirii) etc. 4. Obiect (de sticlă) în formă sferică. ♦ (Arg.) Minge (de fotbal). [Var.: (reg.) beșícă s. f.] – Lat. *bessica(=vessica).

BĂȘICÁ, bășíc, vb. I. Tranz. A face sau a produce cuiva bășici. Rele-s, bade, frigurile, Da mai rele dragostele: Frigurile te bășică, Dragostele te usucă. BIBICESCU, P. P. 7. ◊ Refl. A se umple de bășici. Fața li se bășicase de sudoare. BUJOR, S. 100. – Variantă: (Mold., Transilv.) beșicá vb. I.

BĂȘÍCĂ, bășici, s. f. 1. Umflătură a pielii conținînd materie lichidă. Colina se ridica mereu în sus; se umfla ca o bășică uriașă. PREDA, Î. 36. O bășică mare îi plesni, curse un fel de apă sălcie. CAMILAR, TEM. 302. Cu dăsagii la spinare... De vînt bătut, ars de soare Și cu bășici la picioare. TEODORESCU, P. P. 307. 2. (Mai ales la pl.) Balonașe, umflături mici, pline cu aer, care se fac la suprafața lichidelor (în timpul fierberii), a aluatului (în urma dospirii) etc.; bulbuci, clăbuci. Bășici de săpun.Se porni o ploaie cu bășici. PAS, L.55. 3. Sac membranos care se găsește în corpul oamenilor și al animalelor și în care se strîng unele secreții ale organismului. Bășica udului. Bășica fierii. ▭ (în forma beșică) Mie are să-mi dea coada porcului s-o frig și beșica s-o umplu cu grăunțe. CREANGĂ, A. 41. ♦ Aceeași membrană (scoasă din corpul animalelor) uscată și întrebuințată la făcutul pungilor, burdufurilor, pergamentului, etc. O pungă de bășică de bou.Se duse într-un oraș își puse o bășică de cirviș în cap. ISPIRESCU, L. 150. ♦ Organ intern al peștilor, de forma unui balonaș, plin cu un amestec de gaze mult mai ușoare decît apa și care. le ajută la plutire. 4. (Neobișnuit) Glob de sticlă, balon. (în forma beșică) Casa se prefăcu într-o peșteră... cărțile în beșici mari de steclă, la gură legate cu pergament. EMINESCU, N. 56. ♦ Lampion. Grădina era luminată cu multe lumini în bășici de hîrtie văpsită. CARAGIALE, O. I 375. – Variantă: (Mold., Transilv.) beșícă s. f.

BĂȘICÁ, bășíc, vb. I. Tranz. A produce cuiva bășici. ♦ Refl. A se umple de bășici, a face bășici. [Var.: (reg.) beșicá vb. I] – Din bășică.

BĂȘÍCĂ, bășici, s. f. 1. Sac membranos care se găsește în corpul oamenilor și al animalelor și în care se strîng unele secreții ale organismului. Bășica fierii. ♦ Bășică (1) (scoasă din corpul animalelor) uscată și întrebuințată la făcutul pungilor, burdufurilor etc. ♦ Organ intern al peștilor, de forma unui balonaș, plin cu un amestec de gaze care le ajută la plutire. 2. Umflătură a pielii conținînd o materie lichidă. De vînt bătut, ars de soare Și cu bășici la picioare (TEODORESCU). 3. Umflătură mică, plină cu aer, care se face la suprafața lichidelor (în timpul fierberii), a aluatului (în urma dospirii) etc. 4. (Neobișnuit) Glob de sticlă; balon. [Var.: (reg.) beșícă s. f.] – Lat. *bessica (= vessica).

A SE BĂȘICÁ mă bășíc intranz. A face bășici; a se acoperi cu bășici. /Din bășică

A BĂȘICÁ bășíc tranz. A face să se bășice. /Din bășică

BĂȘÍCĂ ~ci f. 1) pop. Organ intern având forma unei pungi membranoase în care se depozitează unele secreții ale organismului, pentru a fi ulterior eliminate; vezică. * ~ca udului (sau urinară) rezervor membranos în care se înmagazinează urina venită de la rinichi, pentru a fi ulterior eliminată prin uretră; vezică urinară. 2) Organ intern membranos la pește, umplut cu un amestec de gaze, care înlesnește înotul. 3) Umflătură mică, plină cu aer, formată la suprafața unor lichide. Ploaie cu ~ci. 4) Umflătură mică pe piele conținând o materie lichidă. [G.-D. bășicii] /<lat. bessica

bășicà v. 1. a face sau produce bășici; 2. a se umfla: pielea îi se bășică. [Lat. VESICARE].

bășică f. 1. receptacul membranos ce conține urina; 2. ochiu de fereastră din pielea ce înfășură mațele dobitoacelor: o bășică ’n loc de sticlă e ’ntinsă ’n ferestrue EM.; 3. mică umflătură pe pielea omului, produsă prin arsuri sau altceva; 4. picătură mare: ploaie cu bășici; 5. globuleț de lichid format prin aer: bășică de săpun. [Lat. VESICA].

beșíc, a v. tr. (d. beșică). Est. Fac să scoată beșicĭ: urzica beșică pelea. V. refl. Pelea se beșică de urzicĭ. – În vest bășic.

beșícă (est) și bășică (vest) f., pl. beșici, bășicĭ (lat. vésica, beșică; it. besciga și vescica, pv. vesiga, fr. vessie, sp. vejiga, pg. bexiga; alb. măšikă. D. rom. vine sîrb. bešika). Receptacul membranos care conține urina în corpu animalelor saŭ împlinește altă funcțiune la peștĭ orĭ păsărĭ. Unflătură pe corp produsă de arsură, de cizma care te roade orĭ pe palme de multă muncă, de gimnastică ș.a. Bulbuc, glob cav, unflătură formată de apă, maĭ ales de săpun: fericirea e ca beșicile de săpun, plouă cu beșicĭ. Beșică de boŭ, țiplă pusă în loc de geam (în vechime).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

bășica (a ~) vb., ind. prez. 3 băși

băși s. f., g.-d. art. bășicii; pl. bășici

bășicá vb., ind. prez. 1 sg. bășíc, 3 sg. și pl. bășícă, imperf. 3 sg. bășicá; conj. prez. 3 sg. și pl. bășíce

bășícă s. f., g.-d. art. bășícii; pl. bășíci

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BĂȘICÁ vb. a (se) urzica, (pop.) a (se) piersica, (Mold., Bucov. și Transilv.) a (se) coși. (S-a ~ pe mână.)

BĂȘICA FIÉRII s. v. colecist, fiere, veziculă biliară.

BĂȘÍCĂ s. 1. v. vezică. 2. bășica udului v. vezică urinară. 3. bășică înotătoare v. vezică înotătoare. 4. v. bulă.

BĂȘÍCĂ s. v. aerostat, balon, glob, gogoașă, minge, păpălău.

BĂȘICĂ REÁ s. v. antrax, cărbune, dalac, pustulă malignă.

BĂȘICA vb. a (se) urzica, (pop.) a (se) piersica, (Mold., Bucov. și Transilv.) a (se) coși. (S-a ~ pe mînă.)

bășica fierii s. v. COLECIST. FIERE. VEZICULĂ BILIARĂ.

băși s. v. AEROSTAT. BALON. GLOB. GOGOAȘĂ. MINGE. PĂPĂLĂU.

BĂȘI s. 1. (ANAT.) vezică. 2. (ANAT.). bășica udului = vezica urinară. 3. (ANAT.) bășică înotătoare = vezică înotătoare. (~ a peștilor.) 4. bulă. (~ de aer.)

bășică rea s. v. ANTRAX. CĂRBUNE. DALAC. PUSTULĂ MALIGNĂ.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

bășícă (bășíci), s. f.1. Vezică. – 2. Glob. – 3. Bulă, bulbuc. – Var. beșică. Mr. bișică, megl. bișocă. Lat. vessica (Pușcariu 189; REW 9276; Candrea-Dens., 141; DAR); cf. alb. mesikë, it. vescica, fr. vessie, sp. vejiga, basc. bišika, port. bexiga. Der. bășica, vb. (a face bășici); bășicată, s. f. (varietate de struguri); bășicos, adj. (cu bășici); bășicos, s. m. (arbust, Coluta arborescens); bășicuță, s. f. (Gentiana asclepiadea); Vb. a bășica poate deriva și direct din lat. vessῑcāre (cf. Pușcariu 188; REW 9277 și mr. mbișic, abruz. avvešekkà). Din rom. provine bg. bŭšŭka (Capidan, Raporturile, 228), sb. bešika și rut. bešyka (Miklosich, Wander., 8 și 12, Candrea, Elemente, 407; Berneker 53), și probabil ngr. μπετσϰώνω „a bate, a ciomăgi” (G. Meyer, Neugr. St., II, 76) și sb. beška „varietate de struguri” cf. bășicată.V. și beștea.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a ploua cu bășici / cu bulbuci / cu găleata expr. a ploua torențial.

bășica, bășic v. r. a se supăra, a se înfuria

bășică, bășici, s. f. 1. minge de fotbal. 2. fiolă aflată în dotarea agenților de circulație pentru măsurarea alcoolemiei conducătorilor auto.

ploaie cu bășici expr. ploaie torențială.

Intrare: bășica
verb (VT10)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • bășica
  • bășicare
  • bășicat
  • bășicatu‑
  • bășicând
  • bășicându‑
singular plural
  • băși
  • bășicați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • bășic
(să)
  • bășic
  • bășicam
  • bășicai
  • bășicasem
a II-a (tu)
  • bășici
(să)
  • bășici
  • bășicai
  • bășicași
  • bășicaseși
a III-a (el, ea)
  • băși
(să)
  • bășice
  • bășica
  • bășică
  • bășicase
plural I (noi)
  • bășicăm
(să)
  • bășicăm
  • bășicam
  • bășicarăm
  • bășicaserăm
  • bășicasem
a II-a (voi)
  • bășicați
(să)
  • bășicați
  • bășicați
  • bășicarăți
  • bășicaserăți
  • bășicaseți
a III-a (ei, ele)
  • băși
(să)
  • bășice
  • bășicau
  • bășica
  • bășicaseră
verb (VT10)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • beșica
  • beșicare
  • beșicat
  • beșicatu‑
  • beșicând
  • beșicându‑
singular plural
  • beși
  • beșicați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • beșic
(să)
  • beșic
  • beșicam
  • beșicai
  • beșicasem
a II-a (tu)
  • beșici
(să)
  • beșici
  • beșicai
  • beșicași
  • beșicaseși
a III-a (el, ea)
  • beși
(să)
  • beșice
  • beșica
  • beșică
  • beșicase
plural I (noi)
  • beșicăm
(să)
  • beșicăm
  • beșicam
  • beșicarăm
  • beșicaserăm
  • beșicasem
a II-a (voi)
  • beșicați
(să)
  • beșicați
  • beșicați
  • beșicarăți
  • beșicaserăți
  • beșicaseți
a III-a (ei, ele)
  • beși
(să)
  • beșice
  • beșicau
  • beșica
  • beșicaseră
Intrare: bășică
bășică substantiv feminin
substantiv feminin (F46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • băși
  • bășica
plural
  • bășici
  • bășicile
genitiv-dativ singular
  • bășici
  • bășicii
plural
  • bășici
  • bășicilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • beși
  • beșica
plural
  • beșici
  • beșicile
genitiv-dativ singular
  • beșici
  • beșicii
plural
  • beșici
  • beșicilor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bășica, bășicverb

  • 1. A produce sau a face bășici; a (se) umple de bășici. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Rele-s, bade, frigurile, Da mai rele dragostele: Frigurile te bășică, Dragostele te usucă. BIBICESCU, P. P. 7. DLRLC
    • format_quote Fața li se bășicase de sudoare. BUJOR, S. 100. DLRLC
etimologie:
  • bășică DEX '98 DEX '09

băși, bășicisubstantiv feminin

  • 1. Sac membranos din corpul oamenilor și al animalelor, în care se strâng unele secreții ale organismului. DEX '09 DLRLC
    sinonime: vezică
    • format_quote Bășica fierii. Bășica udului. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Mie are să-mi dea coada porcului s-o frig și beșica s-o umplu cu grăunțe. CREANGĂ, A. 41. DLRLC
    • 1.1. prin specializare Sac membranos din corpul unui porc sau al altui animal, uscat și întrebuințat ca pungă, burduf etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote O pungă de bășică de bou. DLRLC
      • format_quote Se duse într-un oraș își puse o bășică de cirviș în cap. ISPIRESCU, L. 150. DLRLC
    • 1.2. Organ intern, plin cu aer, care ajută peștii la plutire. DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. Umflătură a pielii conținând o materie lichidă (seroasă). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Colina se ridica mereu în sus; se umfla ca o bășică uriașă. PREDA, Î. 36. DLRLC
    • format_quote O bășică mare îi plesni, curse un fel de apă sălcie. CAMILAR, TEM. 302. DLRLC
    • format_quote Cu dăsagii la spinare... De vînt bătut, ars de soare Și cu bășici la picioare. TEODORESCU, P. P. 307. DLRLC
  • 3. Umflătură mică, plină cu aer, care se face la suprafața lichidelor (în timpul fierberii), a aluatului (în urma dospirii) etc. DEX '09 DLRLC
    diminutive: bășicuță
    • format_quote Bășici de săpun. DLRLC
    • format_quote Se porni o ploaie cu bășici. PAS, L.55. DLRLC
  • 4. Obiect (de sticlă) în formă sferică. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: balon glob
    • format_quote Casa se prefăcu într-o peșteră... cărțile în beșici mari de steclă, la gură legate cu pergament. EMINESCU, N. 56. DLRLC
    • 4.1. Lampion. DLRLC
      sinonime: lampion
      • format_quote Grădina era luminată cu multe lumini în bășici de hîrtie văpsită. CARAGIALE, O. I 375. DLRLC
    • 4.2. argou; argotic Minge (de fotbal). DEX '09 DEX '98
      sinonime: minge
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.