4 intrări
42 de definiții (cel mult 20 afișate)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BATJOCURÍ vb. IV v. batjocori.
BATJOCURÍ vb. IV v. batjocori.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
BATJOCURÍ vb. IV v. batjocori.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
batjocuri v vz batjocori
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BATJOCURÍ vb. IV. v. batjocori.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
BATJÓCORĂ s. f. v. batjocură.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
BATJÓCORĂ s. f. v. batjocură.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
BATJÓCORĂ s. f. v. batjocură.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BATJÓCORĂ s. f. v. batjocură.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
BATJOCORÍ, batjocoresc, vb. IV. Tranz. A face pe cineva sau ceva de râs, de rușine, de ocară; p. ext. a umili, a înjosi. ♦ A necinsti o femeie. [Var.: (reg.) batjocurí vb. IV] – Din batjocură.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
BATJÓCURĂ, batjocuri, s. f. Luare în râs, bătaie de joc; vorbă, faptă, lucru de râs, de ocară, de insultă. ◊ Expr. A fi (sau a ajunge, a se face) de batjocură = a fi (sau a ajunge, a se face) de râs, a deveni ridicol. [Var.: batjócoră s. f.] – Refăcut din batjocuri (pl. lui batjoc înv. „bătaie de joc” < bate + joc).
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
batjóc sn vz batjocură
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
batjócoră sf vz batjocură
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
batjocori vt [At: CORESI, ap. HEM. 2758 / V: (Trs; Mol; înv) badgiocuri, bagiocuri, -curi, (reg) bătjocuri / P: baj- / Pzi: ~resc / E: batjocură + -i] 1 A face pe cineva sau ceva de râs, de rușine, de ocară Si: a-și bate joc, a lua în râs, a batjocura (3). 2 (Pex) A umili. 3 A necinsti o femeie Si: (înv) a batjocura (3).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
batjocură sf [At: COD. VOR. 10/12 / V: (reg) badgio~, ~ocoră, batjoc sn / Pl: ~ri / E: refăcut din batjocuri pl. lui batjoc < bate + joc] 1 (Înv) Spectacol. 2 Ceea ce constituie bătaie de joc a cuiva. 3 Faptă prin care își bate joc de altcineva sau ceva Si: (înv) batjocurire, batjocuritură. 4-5 Zeflemea (1-2). 6 (Îe) A fi sau a se face (ori a ajunge sau a rămâne) de (ori înăuntru) batjocura cuiva A se face de râs. corectată
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bătjocuri v vz batjocori
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BATJOCORÍ, batjocoresc, vb. IV. Tranz. A face pe cineva sau ceva de râs, de rușine, de ocară; p. ext. a umili, a înjosi. ♦ A necinsti o femeie [Var.: (reg.) batjocurí vb. IV] – Din batjocură.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
BATJÓCURĂ, batjocuri, s. f. Luare în râs, bătaie de joc; vorbă, faptă, lucru de râs, de ocară, de insultă. ◊ Expr. A fi (sau a ajunge, a se face) de batjocură = a fi (sau a ajunge, a se face) de râs, a deveni ridicol. [Var.: batjócoră s. f.] – Refăcut din batjocuri (pl. lui batjoc înv. „bătaie de joc” < bate + joc).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
BATJOCORÍ, batjocoresc, vb. IV. Tranz. A face de rîs, de rușine sau de ocară (prin vorbe sau prin fapte); a-și bate joc (de cineva sau de ceva), a lua în rîs; a umili, a înjosi. [Boierii] nu s-au gîndit că voi [țăranii] sînteți oameni și v-au pus în jug și v-au batjocorit. DUMITRIU, B. F. 11. Un boier... ne batjocorea că ce ne trebuie nouă țăranilor unire. SADOVEANU, N. F. 49. Auzi, tîlharul, cum batjocorește lumea! ALECSANDRI, T. 95. ♦ (Cu privire la o femeie) A necinsti, a viola. – Variantă: (Transilv., Mold.) batjocurí (SBIERA, P. 19, NEGRUZZI, S. I 9) vb. IV.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BATJÓCURĂ, batjocuri, s. f. Luare în rîs, bătaie de joc, ocară, insultă. Il privi cu o batjocură înghețată pe Costandin. DUMITRIU, N. 245. Fetele-un cîntec făcură Și-i deteră aripi de vînt; Batjocur-au pus ele-n cînt Și patimă, dragă, și ură. COȘBUC, P. I 81. ◊ Loc. adv. În batjocură = batjocoritor. Măi Marine, cum îți vine ție, om în toată firea, să vorbești atîtea bazaconii? făcu Pravilă în batjocură. REBREANU, R. II 27. ◊ Expr. A fi (sau a ajunge, a rămîne, a se face) de batjocură (sau de batjocura cuiva sau a lumii) = a fi (sau a ajunge etc.) de rîs (sau de rîsul cuiva sau al lumii). – Variantă: batjócoră (DELAVRANCEA, la HEM 2748) s. f.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BATJOCORÍ, batjocoresc, vb. IV. Tranz. A face de râs, de rușine, de ocară; a insulta; p. ext. a umili, a înjosi. [Var.: (reg.) batjocurí vb. IV] – Din batjocură.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
BATJÓCURĂ, batjocuri, s. f. Bătaie de joc; ocară, insultă. ◊ Expr. A fi (sau a ajunge, a se face) de batjocură = a fi (sau a ajunge, a se face) de râs. [Var.: batjócoră s. f.] – Din batjocuri (pl. lui batjoc, azi dispărut).
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
BATJÓC ~uri n. înv. Bătaie de joc. /a bate + joc
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A BATJOCORÍ ~ésc tranz. 1) A trata cu vorbe de batjocură; a ocărî; a certa. 2) A pune într-o situație de inferioritate, lezând demnitatea cuiva; a face de batjocură; a umili; a înjosi. 3) A supune actului sexual prin violență; a silui; a necinsti; a viola. /Din batjocură
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
BATJÓCURĂ ~i f. 1) Atitudine obraznică și disprețuitoare; sfruntare. 2) Mustrare umilitoare; bătaie de joc; ocară. * A fi (sau a ajunge, a se face) de ~ (sau de ~a cuiva) a fi, a ajunge sau a se face de râs. /Din batjocuri
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
substantiv feminin (F43) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
batjocori batjocuri
- 1. A face pe cineva sau ceva de râs, de rușine, de ocară.exemple
- Un boier... ne batjocorea că ce ne trebuie nouă țăranilor unire. SADOVEANU, N. F. 49.surse: DLRLC
- Auzi, tîlharul, cum batjocorește lumea! ALECSANDRI, T. 95.surse: DLRLC
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exempluexemple
- [Boierii] nu s-au gîndit că voi [țăranii] sînteți oameni și v-au pus în jug și v-au batjocorit. DUMITRIU, B. F. 11.surse: DLRLC
-
-
etimologie:
- batjocurăsurse: DEX '09 DEX '98
batjocură batjocoră
- 1. Luare în râs, bătaie de joc; vorbă, faptă, lucru de râs, de ocară, de insultă.exemple
- Îl privi cu o batjocură înghețată pe Costandin. DUMITRIU, N. 245.surse: DLRLC
- Fetele-un cîntec făcură Și-i deteră aripi de vînt; Batjocur-au pus ele-n cînt Și patimă, dragă, și ură. COȘBUC, P. I 81.surse: DLRLC
- surse: DLRLC un exempluexemple
- Măi Marine, cum îți vine ție, om în toată firea, să vorbești atîtea bazaconii? făcu Pravilă în batjocură. REBREANU, R. II 27.surse: DLRLC
-
- 1.2. expresie A fi (sau a ajunge, a se face) de batjocură = a fi (sau a ajunge, a se face) de râs, a deveni ridicol.surse: DEX '09 DLRLC
-
- 2. Atitudine obraznică și disprețuitoare.surse: NODEX sinonime: sfruntare
etimologie:
- Refăcut din batjocuri (pluralul lui batjoc învechit „bătaie de joc” din bate + joc).surse: DEX '09