BARJĂ, barje, s. f. 1. Ambarcațiune (de mare tonaj) cu fundul plat, fără propulsie proprie, remorcată de altă navă. 2. Barcă cu velă pătrată, pentru pescuitul pe râuri. – Din fr. barge.

bárjă s.f. (mar.) 1 Barcă cu o velă pătrată, pentru pescuitul pe rîuri. 2 Ambarcație (de mare tonaj) cu fundul plat, fară propulsie proprie, împinsă de altă navă. • pl. -e. /<fr. barge.

BARJĂ s. f. 1. barcă cu o velă pătrată, pentru pescuitul pe râuri. 2. navă cu fundul plat, pentru transporturi grele pe căile navigabile. (<fr. barge)

barjă s. f. Ambarcațiune cu fundul plat ◊ „Barja, trasă de un remorcher, a ieșit din zona navigabilă a fluviului [...]” Ev.z. 3 V 93 p. 6; v. și ecluza (1985) (din fr. barge)

barjă s. f., art. barja, g.-d. art. barjei; pl. barje

barjă s. f., art. barja, g.-d. art. barjei; pl. barje

barjă s. f., pl. barje