4 definiții pentru barbotin
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
barbotín s.n. (tehn.) Roată dințată care antrenează vinciul ancorelor sau șenila unor vehicule. • pl. -e. / <fr. barbotin.
BARBOTIN s.n. (Tehn.) Roată dințată care antrenează vinciul ancorelor sau șenila unor vehicule. [< fr. barbotin].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
BARBOTIN s. n. roată dințată care antrenează lanțul ancorelor sau șenila unor vehicule. (< fr. barbotin)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
barbotin s. n., pl. barbotine
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: barbotin
barbotin substantiv neutru
substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
barbotin, barbotinesubstantiv neutru
- 1. Roată dințată care antrenează vinciul ancorelor sau șenila unor vehicule. DN
etimologie:
- barbotin DN