6 definiții pentru bandolă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BANDÓLĂ s.f. Instrument muzical cu coarde, asemănător cu bandura. [< sp. bandola].

BANDÓLĂ s. f. Instrument muzical cu coarde, asemănător cu bandura2. (din sp. bandola)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

bandólă (instrument muzical) s. f., g.-d. art. bandólei; pl. bandóle

bandólă (instrument muzical) s. f., g.-d. art. bandólei; pl. bandóle

BANDÓLĂ, bandole, s.f. Instrument muzical.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

bandolă, instrument de coarde, de presupusă origine extrem-orientală, cu aspect și sonoritate asemănătoare țițerei*.

Intrare: bandolă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bando
  • bandola
plural
  • bandole
  • bandolele
genitiv-dativ singular
  • bandole
  • bandolei
plural
  • bandole
  • bandolelor
vocativ singular
plural