baláta sf [At: MACAROVICI, CH. 600 / E: fr balata] (Chm) Substanță asemănătoare cu cauciucul și gutaperca extrasă dintr-o plantă originară din Antile.

BALÁTA s.f. Gumă extrasă dintr-un arbore din America tropicală, servind la fabricarea izolanților, la impregnarea curelelor de transmisie etc. [< fr. balata].

BALÁTA s. f. gumă dintr-un arbore din America tropicală, la fabricarea izolanților, la impregnarea curelelor de transmisie. (< fr., sp. balata)

BALÁTĂ s.f. (Liv.) Poezie (medievală) care se cânta pe o melodie de dans, formată din una sau mai multe strofe și un refren, interpretat de obicei în cor. [Pl. -te. / < it. ballata].

BALÁTĂ s. f. poezie (medievală) care se cânta pe o melodie de dans, din una sau mai multe strofe și un refren. (< it. ballata)

balátă s. f., pl. baláte