2 intrări

8 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

baláta sf [At: MACAROVICI, CH. 600 / E: fr balata] (Chm) Substanță asemănătoare cu cauciucul și gutaperca extrasă dintr-o plantă originară din Antile.

baláta s.f. (chim.) Substanță gumoasă extrasă din laptele unui arbore originar din Antile, asemănătoare cu gutaperca și cauciucul, care este folosită la fabricarea izolanților, la impregnarea curelelor de transmisie etc. • /<fr. balata, sp. balata.

BALÁTA s.f. Gumă extrasă dintr-un arbore din America tropicală, servind la fabricarea izolanților, la impregnarea curelelor de transmisie etc. [< fr. balata].

BALÁTA s. f. gumă dintr-un arbore din America tropicală, la fabricarea izolanților, la impregnarea curelelor de transmisie. (< fr., sp. balata)

balátă s.f. Baladă medievală care se cîntă pe o melodie de dans, interpretată, de obicei, în cor. • pl. -e. /<it. ballata.

BALÁTĂ s.f. (Liv.) Poezie (medievală) care se cânta pe o melodie de dans, formată din una sau mai multe strofe și un refren, interpretat de obicei în cor. [Pl. -te. / < it. ballata].

BALÁTĂ s. f. poezie (medievală) care se cânta pe o melodie de dans, din una sau mai multe strofe și un refren. (< it. ballata)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

balátă s. f., pl. baláte

Intrare: balata
substantiv feminin (F159)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • balata
  • balata
plural
genitiv-dativ singular
  • balate
  • balatei
plural
vocativ singular
plural
Intrare: balată
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bala
  • balata
plural
  • balate
  • balatele
genitiv-dativ singular
  • balate
  • balatei
plural
  • balate
  • balatelor
vocativ singular
plural