2 definiții pentru balancă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

baláncă sf [At: STAMATI, ap. HEM 2371 / Pl: ~lănci / E: nct] (Reg) 1 Băț lung, la un capăt mai subțire, iar la celălalt mai gros. 2 (Îcs) De-a -ca Joc de copii, în care se aruncă cu balanca (1).

baláncă s.f. (reg.) Băț lung, mai subțire la un capăt și mai gros la celălalt capăt. ◇ De-a balanca = joc de copii, în care este aruncată balanca. • pl. -ănci. /etimol. nec.

Intrare: balancă
substantiv feminin (F74)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • balancă
  • balanca
plural
  • balănci
  • balăncile
genitiv-dativ singular
  • balănci
  • balăncii
plural
  • balănci
  • balăncilor
vocativ singular
plural