17 definiții pentru baborniță băborniță


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

babórniță sf [At: ALECSANDRI, T. 357 / V: băb- / Pl: ~țe / E: srb baburina] 1-22 Băboi (1-22).

BABÓRNIȚĂ, babornițe, s. f. Babă urâtă și rea; cotoroanță. ♦ Vrăjitoare. [Var.: (reg.) băbórniță s. f.] – Contaminare între babă și bahorniță.

BABÓRNIȚĂ, babornițe, s. f. Babă urâtă și rea; cotoroanță. ◊ Vrăjitoare. [Var.: băbórniță s. f.] – contaminare între babă și bahorniță.

BABÓRNIȚĂ, babornițe, s. f. (Peiorativ) Babă urîtă, rea, supărăcioasă, arțăgoasă; cotoroanță. (în forma băborniță) Nu-i e rușine băborniței să nebunească la bătrînețe și să vreie să-și facă un blestem ca aista... să te călugărească! ALECSANDRI, T. 56. ♦ Vrăjitoare. V. hîrcă, talpa-iadului, calul-dracului, mama-pădurii. Ei nu credeau în diavoli, în lumea de-apoi, în flăcările care călătoresc noaptea pe haturi... în știma apelor, în babornițele pădurilor. CAMILAR, TEM. 77. Babornița, cum aude aceasta, pe loc trimite s-o cheme, zicînd în gîndul său: După ce umblă ea nu se mînîncă. CREANGĂ, P. 99. – Variantă: băbórniță s. f.

BABÓRNIȚĂ, babornițe, s. f. Babă urâtă și rea; cotoroanță. ♦ Vrăjitoare. [Var.: băbórniță s. f.] – Din babă + suf. -or-niță.

BABÓRNIȚĂ ~e f. pop. Babă urâtă și rea; cotoroanță. [G.-D. baborniței] /babă + bahorniță

baborniță f. (ironic) babă foarte bătrână.

babórniță V. bahorniță.

băbórniță sf vz baborniță

BĂBÓRNIȚĂ s. f. v. baborniță.

BĂBÓRNIȚĂ s. f. v. baborniță.

BĂBÓRNIȚĂ s. f. v. baborniță.

BĂBORNÍȚĂ s. f. V. baborniță.

bahórniță f., pl. e (sîrb. báhornica, fărmăcătoare, d. bahoriti, a fărmăca). Munt. Vest. Babă de aspectu uneĭ fărmăcătoare, babă rea. În Munt. est, Mold. ba- și bă-borniță (după babă). V. cotoroanță, fărmăcătoare.

băborníță V. bahorniță.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

babórniță s. f., g.-d. art. babórniței; pl. babórnițe

babórniță s. f., g.-d. art. babórniței; pl. babórnițe


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BABÓRNIȚĂ s. v. cotoroanță.

BABORNIȚĂ s. cotoroanță, hoașcă, zgripțuroaică, (reg.) hoancă, hoanghină, (prin Munt.) bahorniță, (Mold.) cotoarbă, (fig.) hîrcă. (~ este femeia bătrînă, urîtă și rea.)

Intrare: baborniță
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • baborniță
  • babornița
plural
  • babornițe
  • babornițele
genitiv-dativ singular
  • babornițe
  • baborniței
plural
  • babornițe
  • babornițelor
vocativ singular
  • baborniță
  • babornițo
plural
  • babornițelor
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • băborniță
  • băbornița
plural
  • băbornițe
  • băbornițele
genitiv-dativ singular
  • băbornițe
  • băborniței
plural
  • băbornițe
  • băbornițelor
vocativ singular
  • băborniță
  • băbornițo
plural
  • băbornițelor

baborniță băborniță

  • 1. Babă urâtă și rea.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: cotoroanță un exemplu
    exemple
    • Nu-i e rușine băborniței să nebunească la bătrînețe și să vreie să-și facă un blestem ca aista... să te călugărească! ALECSANDRI, T. 56.
      surse: DLRLC
    • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Ei nu credeau în diavoli, în lumea de-apoi, în flăcările care călătoresc noaptea pe haturi... în știma apelor, în babornițele pădurilor. CAMILAR, TEM. 77.
        surse: DLRLC
      • Babornița, cum aude aceasta, pe loc trimite s-o cheme, zicînd în gîndul său: După ce umblă ea nu se mînîncă. CREANGĂ, P. 99.
        surse: DLRLC

etimologie: