3 intrări

Articole pe această temă:

44 de definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BĂUT2, -Ă, băuți, -te, adj. 1. Care și-a astâmpărat setea cu apă. 2. Beat. – V. bea.

BĂÚT1 s. n. Faptul de a bea.V. bea.

BĂÚT1 s. n. Faptul de a bea.V. bea.

băút1 sn [At: DOSOFTEI, V. S. 44 / V: (reg) beut / P: bă-ut / E: bea] 1 Înghițire a unui lichid. 2 (îlav) Pe ne~ e Fără să fi băut nimic.

ut2, ~ă a [At: LM / V: beut, ~ă / P: bă-ut / E: bea] 1 Care și-a astâmpărat setea. 2 Beat.

BĂÚT2, -Ă, băuți, -te, adj. 1. Care și-a astâmpărat setea cu apă. 2. Beat. – V. bea.

BĂÚT2, -Ă, băuți, -te, adj. 1. (Cu înțeles activ, mai ales în legătură cu mîncat) Care a băut și și-a astîmpărat setea. Să vii mîncat și băut. 2. Care a băut (mai mult decît trebuie) băuturi alcoolice; beat. V. amețit, cherchelit. Ce-i cu dumneata, omule? Ai? Ești. băut? DUMITRIU, B. F. 48. Vizitiul era cam băut, ca unul ce stătuse la petrecerea de nuntă. SADOVEANU, F. J. 406. ◊ (Substantivat) Făceau și ei pe trudiții și pe băuții. PAS, L. I 67.

BĂÚT1 s. n. Faptul de a bea. 1. Înghițire, consumare a unui lichid (pentru a-și potoli setea). Vitele sorbeau mai departe valul repede... Unele, cum sfîrșeau băutul, se trăgeau la o parte. CAMILAR, N.II 48. Și mai stă din băut și iar începe a mornăi. CREANGĂ, P. 214. 2. Consumare de băuturi alcoolice (în cantitate mare). Muierea lui se tot gîndi cum și-ar putea dezvăța bărbatul de la băutul cel fără cumpăt, cum l-ar putea aduce la brazdă bună. RETEGANUL, P. IV 8. ◊ Expr. A se pune (sau a se așterne) pe mîncat și pe băut (sau pe mîncate și pe băute) = a începe, a se apuca să mănînce și să bea. – Formă gramaticală: (în expr.) băute.

BĂÚT2, -Ă, băuți, -te, adj. 1. Care a băut și și-a astâmpărat setea. 2. Beat. – V. bea.

BĂÚT1 s. n. Faptul de a bea.Expr. A se pune (sau a se așterne) pe mâncat și pe băut (sau pe mâncate și pe băute) = a se apuca să mănânce și să bea în cantități mari. [Formă gramaticală: (în expr.) băute] – V. bea.

BĂÚT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A BEA. 2) (despre persoane) Care a consumat sau este sub efectul alcoolului; în stare de ebrietate; beat; turmentat. [Sil. bă-ut] /v. a bea

băut a. 1. care a băut: nemâncat și nebăut; 2. care e beat: e băut de dimineață. ║ n. fapta de a bea: bani de băut.

băút, -ă adj. Care e băut: vin băut. Care a băut: om băut. Beat: e beat răŭ. S.n. Acțiunea de a bea: s’a pus pe băut. Pe băute, bîn,d cu băutu: aicĭ nu e pe băute, ci pe muncite. – Vechĭ, iar azi Olt. Trans. beut.

BEA, beau, vb. II. 1. Tranz. (Adesea fig.) A înghiți un lichid. ◊ Expr. A bea paharul pănă-n fund = a îndura un necaz, o durere până la capăt. 2. Intranz. Spec. A consuma băuturi alcoolice. ◊ Expr. (Fam.) A bea în sănătatea (sau în cinstea, pentru succesul) cuiva = a sărbători pe cineva, consumând băuturi alcoolice în cinstea (și pe socoteala) lui. 3. Tranz. A cheltui, a risipi bani, avere etc. pe băutură. ◊ Expr. A-și bea și cămașa = a cheltui totul pe băutură. A-și bea (și) mințile = a bea până la inconștiență sau până la nebunie. 4. Tranz. (Pop.; în expr.) A bea tutun = a fuma. – Lat. bibere.

bea3 [At: COD. VOR. 50 / Pzi: beau, bei, bea, bem, beți, (înv) beați, beau / E: ml bibere] 1 vt A înghiți un lichid. 2 vt A suge. 3 vi A consuma băuturi alcoolice. 4 vi A chefui. 5 vt (C. i un fapt, un eveniment sau o persoană) A bea (4) în cinstea și pe cheltuiala cuiva. 6 vi (Fam; îe) A ~ în sănătatea (sau cinstea, ori pentru succesul) cuiva A sărbători pe cineva, consumând băuturi alcoolice în cinstea și pe cheltuiala lui. 7 vt (Pfm; îe) A-și ~ (și) mințile A bea până la inconștiență sau până la nebunie. 8 vt (Fig) A cheltui, a risipi bani, avere pe băutură. 9 vt (Pop; îe) A-și ~ și cămașa A cheltui totul pe băutură. 10 vr (D. un lucru; înv) A se învechi. 11 vt (Înv; îe) A ~ tutun A fuma.

BEA, beau, vb. II. 1. Tranz. (Adesea fig.) A înghiți un lichid. ◊ Expr. A bea paharul până-n fund = a îndura un necaz, o durere până la capăt. 2. Intranz. Spec. A consuma băuturi alcoolice. ◊ Expr. (Fam.) A bea în sănătatea (sau în cinstea, pentru succesul) cuiva = a sărbători pe cineva, consumând băuturi alcoolice în cinstea (și pe socoteala) lui. 3. Tranz. A cheltui, a risipi bani, avere etc. pe băutură. ◊ Expr. A-și bea și cămașa = a cheltui totul pe băutură. A-și bea (și) mințile= a bea până la inconștiență sau până la nebunie. 4. Tranz. (Pop.; în expr.) A bea tutun = a fuma. – Lat. bibere.

BEA, beau, vb. II. 1. Tranz. A înghiți, a consuma un lichid. Unii... se opreau la vreo fîntînă, făcîndu-se că beau apă. DUMITRIU, B. F. 107. Are obiceiul a bea în toată Sara o cupă de lapte dulce. CREANGĂ, P. 97. Hai, mîndră, la apă bună, Apă bună de băut, Gură dulce de vîndut. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 233. (Absol.) [La izvor] un tînăr călător... s-a rugat Să bea din cana lor. COȘBUC, P. I 281. ◊ (Poetic) Ochii mei sînt morți ca și lacurile de unde bea curcubeul apă. DAVIDOGLU, O. 100. ◊ Expr. A bea paharul pînă-n fund = a îndura un necaz, un chin, o durere pînă la capăt. (Familiar) Doar n-am băut gaz, se zice ca răspuns negativ la o propunere sau o invitație nepotrivită. ♦ A suge, a sorbi. Văd fluturi albaștri ușori Roind și bînd miere din flori. EMINESCU, O. IV 5 ◊ Fig. Aș fi băut ulcioare de lumină Din... raza soarelui blajină. TULBURE, V. R. 11. O strînse cu atîta foc, încît îi părea c-o să-i beie viața toată din gura ei. EMINESCU, N. 64. 2. Intranz. A consuma băuturi alcoolice. Băuse și prinsese mai multă mîncărime de limbă. PAS, L. I 9. Nemaiavînd pe ce bea, ți-a vîndut ție punga cu făină. RETEGANUL, P. IV 27 Cu rudele bea și benchetuiește, dar neguțătorii nu face. NEGRUZZI, S. I 249. ◊ Expr. A bea în sănătatea (sau în cinstea) cuiva = a închina cu un pahar de vin, de rachiu etc. pentru cineva, fîcîndu-i urări. ♦ A se da la beție; a avea patima beției. A început să bea.Tranz. (Familiar, cu privire la o persoană sau la un eveniment) A sărbători (printr-un chef sau printr-o petrecere), a consuma băuturi în cinstea și (de obicei) pe cheltuiala altuia, mai ales a celui sărbătorit. Mi-e să nu întîrzii, că te-aș bea. DAVIDOGLU, M. 42. Izvorul de unde capeți informațiile... îl cunosc...Aș!Pe ce te prinzi?... -Pe un dejun la Iordache... Primești? -Primesc, zise Caracudi sigur că mă bea. CARAGIALE, O. II 301. 3. Tranz. (Cu privire la bani, avere etc.) A cheltui, a risipi pe băutură; a toca. Cucul zice, mierla zice: Nu-ți bea banii, măi voinice! ALECSANDRI, P. P. 298. Cu lăutari și cu gloată Băui, nene, turma toată. ALECSANDRI, P. P. 265. ◊ Expr. A-și bea și cămașa = a cheltui totul pe băutură. A-și bea și mințile = a-și pierde judecata sănătoasă din cauza băuturii, a bea pînă la inconștiență sau la nebunie. 4. Tranz. (Popular, cu privire la tutun, țigări, lulea) A fuma. De cînd am prins a dezlega buchile, nu mai beau tabac. CAMILAR, N. II 369. Din pricina, ta n-am fost în stare să beau o țigară de tutun. SADOVEANU, O. III 535. Dacă găsește tutun, îl bea! CARAGIALE, O. VII 23. Mai șede moș Nichifor așa pe gînduri, pînă-și gătește de băut luleaua. CREANGĂ, P. 132. – Forme gramaticale: prez. ind. beau, bei, bea, bem, beți, beau; imperf. beam, beai, bea, beam, beați, beau; perf. s. băui, băuși, bău, băurăm, băurăți, băură; part. băut și (Transilv., Ban.) beut (HODOȘ, P. P. 190).

BEA, beau, vb. II. 1. Tranz. (Adesea fig.) A înghiți, a consuma un lichid. ◊ Expr. A bea paharul până-n fund = a îndura un necaz, o durere până la capăt. (Fam.) Doar n-am băut gaz, se spune ca răspuns negativ la o propunere nepotrivită. 2. Intranz. A consuma băuturi alcoolice. ◊ Expr. A bea în sănătatea (sau în cinstea) cuiva = a închina cu un pahar de băutură pentru cineva, făcându-i urări. ♦ A cădea în patima beției. ♦ Tranz. (Fam.) A sărbători pe cineva (printr-un chef sau printr-o petrecere), a consuma băuturi în cinstea (și pe socoteala) cuiva. 3. Tranz. A cheltui, a risipi bani, avere etc. pe băutură. ◊ Expr. A-și bea și cămașa = a cheltui totul pe băutură. A-și bea și mințile = a bea până la inconștiență sau până la nebunie. 4. Tranz. (Pop.) A fuma. Nu mai beau tabac (CAMILAR). – Lat. bibere.

A BEÁ beáu 1. tranz. 1) (un lichid) A consuma, înghițind (pentru a-și potoli setea). * ~ paharul până la fund a îndura un necaz sau o suferință până la capăt. ~ în sănătatea (sau în cinstea) cuiva a închina un pahar de băutură în cinstea celui sărbătorit. 2) (bani, avere) A cheltui până la epuizare. * A-și ~ și mințile a bea până la inconștiență. 3) pop.: ~ tutun a fuma, trăgând fumul în plămâni. 2. intranz. A consuma băuturi alcoolice în mod abuziv; a avea patima beției. /<lat. bibere

beà v. 1. a sorbi cu gura și a înghiți un lichid; 2. a trage pe gât fumul, a fuma: a bea tutun; 3. a bea fără măsură, a avea darul beției: cam bea. [Lat. BIBERE; sensul 2 se rapoartă la fumatul oriental, care era mai mult o soarbere decât o aspirare].

beáŭ (vest) și béŭ (est), beút (Ban. Olt. Trans.) și băút, a bea v. tr. (lat. bĭbere; it. bere, și bévere, pv. beure, fr. boire, sp. pg. beber.Beaŭ, beĭ, el bea, eĭ bea, în nord iĭ beu; să beaŭ, să beĭ, să bea, în nord să beĭe, bănd și, la Moxa, beund). Înghit un lichid: a bea apă, vin. Pop. Fumez (ca turc. tütün ičmek): a bea tutun. Îs bețiv: acest om cam bea. Cheltuĭesc pe băutură: am un leŭ și vreŭ să-l beŭ (P.P.) Fig. A bea paharu pînă’n fund, a suferi o nenorocire pînă la capăt. A bea în sănătatea cuĭva, a închina un pahar (a ridica un toast) în sănătatea cuĭva. Cp. cu ĭau și vreaŭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

bea (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. beau, 2 sg. bei, imperf. 1 sg. și pl. beam, 2 sg. beai, perf. s. 1 sg. băúi; conj. prez. 3 să bea; ger. bând; part. băút

bea vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. beau, 2 sg. bei, imperf. 1 sg. și pl. beam, 2 sg. beai, perf. s. 1 sg. băúi; ger. bând; part. băút

bea (1 sil.) (ind. prez. 1 sg. beau, 2 sg. bei, imperf. beam, beai... 1 sil.; perf. băui, part. băut)


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

UT adj. amețit, beat, cherchelit, îmbătat, turmentat, (livr.) grizat, (rar) trecut, (înv. și pop.) candriu, (pop.) turlac, vîjîit, (reg.) amnărit, învinoșat, rătutit, vinos, (prin Ban.) chermeleu, (Transilv. și Maram.) șumen, (prin Transilv.) șumenit, (fam. fig.) afumat, aghesmuit, făcut, oțelit, pilit, sfințit, tămîiat, tîrnosit, trăsnit, turtit, (arg.) mahit, matol, matosit. (Om foarte ~.)

BEA vb. 1. a trage, (reg.) a țucsui, (fam. fig.) a pili, a suge. (E bețiv, ~ mult.) 2. a consuma. (~ multe ceaiuri diuretice.)

BEA vb. v. fuma, sorbi, suge.

BEA vb. 1. a trage, (reg.) a țucsui, (fam. fig.) a pili, a suge. (E bețiv, ~ mult.) 2. a consuma. (~ multe ceaiuri diuretice.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

beá (beáu, băút), vb.1. A înghiți un lichid. – 2. A cheltui băutură, a-și prăpădi banii, a mînca, a fuma. – 3. A fuma. – Mr. beau (beari), megl. bęu, istr. beut (mbeare). Lat. bĭbĕre (Pușcariu 192; REW 1074; Candrea-Dens., 152; DAR); cf. it. bere, prov. beure, fr. boire, sp., port. beber. Este cuvînt cu răspîndire foarte generală (ALR 81). Conjug. sa se caracterizează în Mold. prin tendința de a suprima în toate formele diftongul ea: beaubeu, să beusă bee. Expresia a bea tutun (sens 3) este traducerea tc. tütün icmek, ngr. πίνω ϰαπνόν. Cf. și băutură, beat. Der. băut, adj. (beat); băutor, adj. (bețiv), pe care REW și Pascu, Lat. Elem., 275, le fac să provină direct din lat. bibitor, cf. it. bibitore, fr. buveur, prov., cat. bevedor, sp., port. bebedor.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

NUNC EST BIBENDUM (lat.) acum să bem! – Horațiu, „Ode”, I, 37, 1-2: „Nunc este bibendum, nunc pede libero pulsanda tellus!” („Acum să bem, acum să batem cu piciorul, liber (în voie), pământul!”). Poetul salută victoria romanilor la Actium. Îndemn entuziast la sărbătorirea unui mare succes.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

A BEA a băga pe conductă, a bea la metru, a-și bea mințile, a ciobi, a citi, a conspecta, a cupla, a da de dușcă, a degresa, a drincui, a duce la mustață, a glisa, a împărtăși, a împușca, a se încălzi, a-și încărca bateriile, a se întrece cu băutura, a lua la bord, a (se) pili, a pupa paharul, a ridica halbere, a studia, a suge, a șprițui, a trage la măsea / la mustață, a se țuicui, a uda adălmașul, a uda prânzul, a se unge pe gât, a usca.

a bea la metru expr. a bea mult și făra a ține cont de calitatea băuturii.

a bea paharul până la fund expr. a îndura un necaz / o durere până la capăt.

a bea tutun expr. a fuma.

a-și bea banii expr. (d. – alcoolici) a cheltui toți banii pe băutură.

a-și bea mințile expr. a bea până la inconștiență sau nebunie.

a-și bea și cămașa, expr. v. a-și bea banii.

cine a băut apă de la boierul ăsta mai vine și mai bea prov. (deț.) cine a fost o dată la pușcărie va reveni acolo.

Intrare: băut (adj.)
băut1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ut
  • utul
  • utu‑
  • u
  • uta
plural
  • uți
  • uții
  • ute
  • utele
genitiv-dativ singular
  • ut
  • utului
  • ute
  • utei
plural
  • uți
  • uților
  • ute
  • utelor
vocativ singular
plural
Intrare: băut (s.n.)
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ut
  • utul
  • utu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • ut
  • utului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: bea
verb (VT516)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • bea
  • bere
  • ut
  • utu‑
  • bând
  • bându‑
singular plural
  • bea
  • beți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • beau
(să)
  • beau
  • beam
  • ui
  • usem
a II-a (tu)
  • bei
(să)
  • bei
  • beai
  • uși
  • useși
a III-a (el, ea)
  • bea
(să)
  • bea
  • beie
  • bea
  • u
  • use
plural I (noi)
  • bem
(să)
  • bem
  • beam
  • urăm
  • userăm
  • usem
a II-a (voi)
  • beți
(să)
  • beți
  • beați
  • urăți
  • userăți
  • useți
a III-a (ei, ele)
  • beau
(să)
  • bea
  • beie
  • beau
  • u
  • useră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

băut (adj.)

  • 1. Care și-a astâmpărat setea cu apă.
    surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Să vii mâncat și băut.
      surse: DLRLC
  • 2. Care a băut (mai mult decât trebuie) băuturi alcoolice.
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: beat (amețit) turmentat 3 exemple
    exemple
    • Ce-i cu dumneata, omule? Ai? Ești. băut? DUMITRIU, B. F. 48.
      surse: DLRLC
    • Vizitiul era cam băut, ca unul ce stătuse la petrecerea de nuntă. SADOVEANU, F. J. 406.
      surse: DLRLC
    • (și) substantivat Făceau și ei pe trudiții și pe băuții. PAS, L. I 67.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi bea
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRM NODEX

băut (s.n.)

  • 1. Faptul de a bea.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.1. Înghițire, consumare a unui lichid (pentru a-și potoli setea).
      surse: DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Vitele sorbeau mai departe valul repede... Unele, cum sfîrșeau băutul, se trăgeau la o parte. CAMILAR, N.II 48.
        surse: DLRLC
      • Și mai stă din băut și iar începe a mornăi. CREANGĂ, P. 214.
        surse: DLRLC
    • 1.2. Consumare de băuturi alcoolice (în cantitate mare).
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Muierea lui se tot gîndi cum și-ar putea dezvăța bărbatul de la băutul cel fără cumpăt, cum l-ar putea aduce la brazdă bună. RETEGANUL, P. IV 8.
        surse: DLRLC
    • 1.3. expresie A se pune (sau a se așterne) pe mâncat și pe băut (sau pe mâncate și pe băute) = a începe, a se apuca să mănânce și să bea.
      surse: DLRLC
  • comentariu Formă gramaticală (în expresie): băute.
    surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi bea
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRM

bea

  • 1. tranzitiv adesea figurat A înghiți un lichid.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 5 exemple
    exemple
    • Unii... se opreau la vreo fîntînă, făcîndu-se că beau apă. DUMITRIU, B. F. 107.
      surse: DLRLC
    • Are obiceiul a bea în toată sara o cupă de lapte dulce. CREANGĂ, P. 97.
      surse: DLRLC
    • Hai, mîndră, la apă bună, Apă bună de băut, Gură dulce de vîndut. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 233.
      surse: DLRLC
    • absolut [La izvor] un tînăr călător... s-a rugat Să bea din cana lor. COȘBUC, P. I 281.
      surse: DLRLC
    • poetic Ochii mei sînt morți ca și lacurile de unde bea curcubeul apă. DAVIDOGLU, O. 100.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie A bea paharul pănă-n fund = a îndura un necaz, o durere până la capăt.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.2. expresie Doar n-am băut gaz, se zice ca răspuns negativ la o propunere sau o invitație nepotrivită.
      surse: DLRLC
    • surse: DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Văd fluturi albaștri ușori Roind și bînd miere din flori. EMINESCU, O. IV 5.
        surse: DLRLC
      • figurat Aș fi băut ulcioare de lumină Din... raza soarelui blajină. TULBURE, V. R. 11.
        surse: DLRLC
      • figurat O strînse cu atîta foc, încît îi părea c-o să-i beie viața toată din gura ei. EMINESCU, N. 64.
        surse: DLRLC
  • 2. intranzitiv prin specializare A consuma băuturi alcoolice.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
    exemple
    • Băuse și prinsese mai multă mîncărime de limbă. PAS, L. I 9.
      surse: DLRLC
    • Nemaiavînd pe ce bea, ți-a vîndut ție punga cu făină. RETEGANUL, P. IV 27.
      surse: DLRLC
    • Cu rudele bea și benchetuiește, dar neguțătorii nu face. NEGRUZZI, S. I 249.
      surse: DLRLC
    • 2.1. expresie A bea în sănătatea (sau în cinstea, pentru succesul) cuiva = a sărbători pe cineva, consumând băuturi alcoolice în cinstea (și pe socoteala) lui.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 2.2. A se da la beție; a avea patima beției.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • A început să bea.
        surse: DLRLC
    • 2.3. tranzitiv familiar (Cu privire la o persoană sau la un eveniment) A sărbători (printr-un chef sau printr-o petrecere), a consuma băuturi în cinstea și (de obicei) pe cheltuiala altuia, mai ales a celui sărbătorit.
      surse: DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Mi-e să nu întîrzii, că te-aș bea. DAVIDOGLU, M. 42.
        surse: DLRLC
      • Izvorul de unde capeți informațiile... Îl cunosc... – Aș! – Pe ce te prinzi?... – Pe un dejun la Iordache... Primești? – Primesc, zise Caracudi sigur că mă bea. CARAGIALE, O. II 301.
        surse: DLRLC
  • 3. tranzitiv A cheltui, a risipi bani, avere etc. pe băutură.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Cucul zice, mierla zice: Nu-ți bea banii, măi voinice! ALECSANDRI, P. P. 298.
      surse: DLRLC
    • Cu lăutari și cu gloată Băui, nene, turma toată. ALECSANDRI, P. P. 265.
      surse: DLRLC
    • 3.1. expresie A-și bea și cămașa = a cheltui totul pe băutură.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 3.2. expresie A-și bea (și) mințile = a bea până la inconștiență sau până la nebunie.
      surse: DEX '09 DLRLC
  • 4. tranzitiv popular expresie A bea tutun = fuma
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 4 exemple
    exemple
    • De cînd am prins a dezlega buchile, nu mai beau tabac. CAMILAR, N. II 369.
      surse: DLRLC
    • Din pricina ta n-am fost în stare să beau o țigară de tutun. SADOVEANU, O. III 535.
      surse: DLRLC
    • Dacă găsește tutun, îl bea! CARAGIALE, O. VII 23.
      surse: DLRLC
    • Mai șede moș Nichifor așa pe gînduri, pînă-și gătește de băut luleaua. CREANGĂ, P. 132.
      surse: DLRLC
  • comentariu regional Participiu și: beut.
    surse: DLRLC

etimologie: