O definiție pentru bătucitură
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
bătucitúră sf [At: CHEST. IV, 17 / V: -căt- / Pl: ~ri / E: bătuci + ~(i)tură] 1 Loc bătucit2 (1). 2 (Reg) Bătucă2 (2).
Intrare: bătucitură
bătucitură substantiv feminin
| substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||