2 intrări

20 de definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BĂSNÍRE, băsniri, s. f. (Înv.) Basnă. – V. băsni.

BĂSNÍRE, băsniri, s. f. (Înv.) Basnă. – V. băsni.

băsnire sf [At: I. VĂCĂRESCUL, P. 349, / V: (reg) băzn~ / Pl: ~ri / E: băsni] 1-4 (Înv) Scornire (sau spunere) de basme (1-2) Si: (înv) băsmire (1-4), băsmit1 (1-4), băsmuire (1-4), băsmuit1 (1-4).

BĂSNÍRE, băsniri, s. f. (Învechit) Scornire, născocire, basm (2). Spune băsniri deșarte. VĂCĂRESCU, P. 349. – Variantă: băsmíre (MACEDONSKI, O. I 24) s. f.

BĂSNÍRE, băsniri, s. f. (Înv.) Născocire, scornire; basm (2).V. băsni.

BĂSNÍ, băsnesc, vb. IV. Intranz. (Înv.) A scorni basne, povestiri mincinoase, relatări false. – Din basnă.

BĂSNÍ, băsnesc, vb. IV. Intranz. (Înv.) A scorni basne, povestiri mincinoase, relatări false. – Din basnă.

băsmire sf [At: MDA ms / Pl: ~ri / E: băsmi] 1-4 (Înv) Băsnire (1-2, 4-5).

băsni vt [At: DOSOFTEI, V. S. / V: (reg) băzni / Pzi: ~nesc / E: vsl васнити] (Înv) 1-4 A scorni (sau a spune) basme (1-2) Si: (înv) a băsmi (1-4), a băsmui (1-4). 5 (Îe) A-i ~ cuiva ceva A-i da prin cap.

BĂSMÍRE s. f. v. băsnire.

BĂSNÍ, băsnesc, vb. IV. Intranz. (Învechit și, rar, popular) A spune basme, a povesti lucruri fantastice, neadevărate. V. scorni, născoci. Ce dumnezeu! doar n-a trăit omul acesta acum cîteva veacuri, ca să ne permitem cu atîta ușurință a băsni despre trista lui viață! CARAGIALE, O. III 238.

BĂSNÍ, băsnesc, vb. IV. Intranz. (Înv.) A povesti lucruri fantastice, mincinoase; a scorni, a născoci. – Din basn (= basm).

băsnì v. a povesti basme, a spune povești: după cum se și băsnește pentru un nerod de mult PANN.

băsnésc v. tr. (vsl. basniti). Vechĭ. Povestesc. Spun mincĭuni. – Azĭ în vest. băznesc, mint.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

băsníre (înv.) s. f., g.-d. art. băsnírii; pl. băsníri

băsníre s. f., g.-d. art. băsnírii; pl. băsníri

băsní (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. băsnésc, imperf. 3 sg. băsneá; conj. prez. 3 să băsneáscă

băsní vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. băsnésc, imperf. 3 sg. băsneá; conj. prez. 3 sg. și pl. băsneáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BĂSNÍRE s. v. invenție, minciună, născoceală, născocire, născocitură, neadevăr, palavră, plăsmuire, poveste, scorneală, scornire, scornitură.

băsnire s. v. INVENȚIE. MINCIUNĂ. NĂSCOCEALĂ. NĂSCOCIRE. NĂSCOCITURĂ. NEADEVĂR. PALAVRĂ. PLĂSMUIRE. POVESTE. SCORNEALĂ. SCORNIRE. SCORNITURĂ.

BĂSNÍ vb. v. inventa, născoci, plăsmui, scorni, ticlui.

băsni vb. v. INVENTA. NĂSCOCI. PLĂSMUI. SCORNI. TICLUI.

Intrare: băsnire
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • băsnire
  • băsnirea
plural
  • băsniri
  • băsnirile
genitiv-dativ singular
  • băsniri
  • băsnirii
plural
  • băsniri
  • băsnirilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • băsmire
  • băsmirea
plural
  • băsmiri
  • băsmirile
genitiv-dativ singular
  • băsmiri
  • băsmirii
plural
  • băsmiri
  • băsmirilor
vocativ singular
plural
Intrare: băsni
verb (V401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • băsni
  • băsnire
  • băsnit
  • băsnitu‑
  • băsnind
  • băsnindu‑
singular plural
  • băsnește
  • băsniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • băsnesc
(să)
  • băsnesc
  • băsneam
  • băsnii
  • băsnisem
a II-a (tu)
  • băsnești
(să)
  • băsnești
  • băsneai
  • băsniși
  • băsniseși
a III-a (el, ea)
  • băsnește
(să)
  • băsnească
  • băsnea
  • băsni
  • băsnise
plural I (noi)
  • băsnim
(să)
  • băsnim
  • băsneam
  • băsnirăm
  • băsniserăm
  • băsnisem
a II-a (voi)
  • băsniți
(să)
  • băsniți
  • băsneați
  • băsnirăți
  • băsniserăți
  • băsniseți
a III-a (ei, ele)
  • băsnesc
(să)
  • băsnească
  • băsneau
  • băsni
  • băsniseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

băsnire băsmire

etimologie:

  • vezi băsni
    surse: DEX '98 DEX '09

băsni

  • 1. învechit A scorni basne, povestiri mincinoase, relatări false.
    exemple
    • Ce dumnezeu! doar n-a trăit omul acesta acum cîteva veacuri, ca să ne permitem cu atîta ușurință a băsni despre trista lui viață! CARAGIALE, O. III 238.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • basnă
    surse: DEX '98 DEX '09