3 definiții pentru bărateș


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bărateș sm [At: CUV. D. BĂTR. II, 464 / Pl: ~i / E: brat + -eș] Tovarăș.

BĂRATEȘ s.m. (Ban., Criș.) Soț, tovarăș, prieten. Și bratășii miei ei să depărtară de mine. MOL. 1695, 53r. Beratésh. Amicus. AC, 330. Cine ce-au făgăduitu bratășului său. MISC. SEC. XVII, 76r; cf. C 1692, 523v; MOL. 1695, 62v, 96r; MISC. SEC. XVII, 17r. Variante: bratăș (C 1692, 523r; MOL. 1695, 53r, 62v, 96r; MISC. SEC. XVII, 17r, 76r). Etimologie: bărat (< magh. barát „prieten”) + suf. -eș; bratăș: cf. și sl. bratŭ. Cf. fărtat (2). substantiv masculin

Intrare: bărateș
bărateș
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.