10 definiții pentru bărat


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bărát1 sm [At: ODOBESCU, S. I, 101 / V: bar- / Pl: ~ați / E: mg barat] (Înv) Preot catolic.

BĂRÁT, bărați, s. m. (Înv.) Călugăr sau preot catolic. – Din magh. barát.

BĂRÁT, bărați, s. m. (Înv.) Călugăr sau preot catolic. – Din magh. barát.

BĂRÁT, bărați, s. m. (învechit) Preot catolic. Toată obștea cuvioasă, muieri și bărbați, asculta cîntările latinești ale băratului. ODOBESCU, S. I 101.

BĂRÁT, bărați, s. m. (Înv.) Călugăr catolic. – Magh. barát.

bărat m. preot catolic: ascultă cântările latinești ale băratului OD. [Ung. BÁRAT = slav. BRATŬ, frate].


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

bărát (călugăr) (înv., reg.) s. m., pl. băráți

bărát (călugăr) s. m., pl. băráți

Intrare: bărat
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bărat
  • băratul
  • băratu‑
plural
  • bărați
  • bărații
genitiv-dativ singular
  • bărat
  • băratului
plural
  • bărați
  • băraților
vocativ singular
  • băratule
  • bărate
plural
  • băraților
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

bărat

  • 1. învechit Călugăr sau preot catolic.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Toată obștea cuvioasă, muieri și bărbați, asculta cîntările latinești ale băratului. ODOBESCU, S. I 101.
      surse: DLRLC

etimologie: