opțiuni

12 definiții pentru bănățeancă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BĂNĂȚEÁNCĂ, bănățence, s. f. Femeie originară sau locuitoare din Banat. – Bănățean + suf. -că.

bănățeancă [At: HEM 3189 / V: (reg) ~țan~ / Pl: ~ence / E: bănățean + -că] 1-2 sf, af (Femeie) care face parte din populația de bază a Banatului Cf bănățean (1-2). 3-4 sf, af (Femeie) originară din Banat Cf bănățean (3-4). 5 sfa (Reg) Dans popular românesc din Banat. 6 sfa (Reg) Melodie după care se execută bănățeanca (5).

BĂNĂȚEÁNCĂ, bănățence, s. f. Femeie (originară) din Banat. – Bănățean + suf. -că.

BĂNĂȚEÁNCĂ, bănățence, s. f. Femeie (originară) din Banat.

BĂNĂȚEÁNCĂ, bănățence, s. f. Bănățeană. – Din bănățean + suf. -că.

BĂNĂȚEÁNCĂ ~énce f. Femeie care face parte din populația de bază a Banatului sau este originară din Banat. [G.-D. bănățencei] /bănățean + suf. ~că

bănățeán, -că s., pl. enĭ, ence (d. banat. Cp. cu răgățean). Locuitor al banatuluĭ Timișoareĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

bănățeáncă s. f., g.-d. art. bănățéncei; pl. bănățénce

bănățeáncă s. f., g.-d. art. bănățéncei; pl. bănățénce

Bănățeancă, -țence.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BĂNĂȚEÁNCĂ s. bănățeană. (O ~ și o transilvăneancă.)

BĂNĂȚEANCĂ s. bănățeană. (O ~ și o transilvăneancă.)

Intrare: bănățeancă
substantiv feminin (F26)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bănățeancă
  • bănățeanca
plural
  • bănățence
  • bănățencele
genitiv-dativ singular
  • bănățence
  • bănățencei
plural
  • bănățence
  • bănățencelor
vocativ singular
  • bănățeancă
  • bănățeanco
plural
  • bănățencelor

bănățeancă

etimologie:

  • Bănățean + sufix -că.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRM NODEX