3 intrări

37 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bălegare sf vz băligare

bălegar sn, sm vz băligar

băligá [At: NECULCE, L. / V: (îvp) -lega / Pzi: 3 báligă, bálegă / E: baligă + -i] 1-2 vtr (D. animale mari) A elimina baligă (1) Si: (reg) băligăra (1-2). 3-4 vtr (Pex; d. oameni) A elimina excremente Si: (reg) a (se) băligăra (3-4). 5 vt A murdări pe cineva cu baligă (1). 6 vt A murdări pe cineva cu excremente Si: a băligăra (6). 7-10 vt (Fig) (A umple sau) a împroșca pe cineva (cu murdării ori) vorbe urâte Si: (reg) a băligăra (7-10).

băligar [At: ZILOT, ap. HEM 3027 / V: (pop) ~leg~, (înv) ~legariu / Pl: ~uri, ~e / E: baligă + -ar] 1 sn Baligă (1). 2 sn Amestec din baligă (1) și paie folosit ca îngrășământ (după ce putrezește) sau drept combustibil Vz gunoi1 de vite. 3-4 sn (Îrg) (Loc sau) groapă în care se depozitează băligarul (2) Si: (reg) băligău (1-2). 5 sn (Reg) Amestec de baligă (1) și lut folosit la lipitul caselor. 6 sm (Șîs gândac de ~) Gândac din clasa coleopterelor, de culoare neagră, care trăiește în băligar (1) Si: (reg) gâză, gâza-boului, gândac-de-gunoi, goangă, goangă-de-baligă, trănduș, trânt, trânz (Geotrupes stercorarius sau Scaraboeus fimetarius). 7 (Reg; îs) ~-cu-corn Nasicorn (Oiyctes nasicornis).

băligare sf [At: DA / V: ~leg~ / Pl: ~gări / E: băliga] 1 Eliminare de baligă (1) Si: băligat1 (1), (reg) băligărare (1), băligărat1 (1). 2 Eliminare de excremente Si: băligat1 (2), (reg) băligărare (2), băligărat1 (2). 3 Murdărire cu baligă (1) Si: băligat1 (3), băligărare (3), băligărat1 (3). 4 Murdărire cu excremente Si: băligat1 băligărare (4), băligărat1 (4). 5-8 (Fig) (Umplere sau) împroșcare cu (murdării ori) vorbe urâte Si: băligat1 (5-8), băligărare (5-8), băligărat1 (5-8).

BĂLEGÁ, pers. 3 bálegă, vb. I. Refl. A-și elimina, a-și depune baliga. [Var.: băligá vb. I] – Din baligă.

BĂLEGÁR, (I) s. n., (II) bălegari, s. m. I. S. n. 1. Balegă. 2. Amestec de balegă și paie, folosit ca îngrășământ sau combustibil. II. S. m. Gândac negru care trăiește mai mult în balegă (Geotrupes stercorarius). [Var.: băligár s. n., s. m.] – Balegă + suf. -ar.

BĂLIGÁR s. n., s. m. v. bălegar.

BĂLEGÁ vb. I v. băliga.

BĂLEGÁR s. n., s. m. v. băligar.

BĂLIGÁ, pers. 3 báligă, vb. I. Refl. A-și elimina, a-și depune baliga. [Var.: bălegá vb. I] – Din baligă.

BĂLIGÁR, (I) băligare, s. n., (II) băligari, s. m. I. S. n. 1. Baligă. 2. Amestec de baligă și paie, folosit ca îngrășământ sau combustibil. II. S. m. Gândac negru care trăiește mai mult în baligă (Geotrupes stercorarius). [Var.: bălegár s. n., s. m.] – Baligă + suf. -ar.

BĂLEGÁR s. n. v. băligar2.

BĂLIGÁ, bálig, vb. I. Refl. (Despre animale) A-și lepăda baliga. – Variantă: bălegá vb. I.

BĂLIGÁR2, băligare, s. n. 1. Baligă. 2. Baligă călcată de vite, amestecată cu paie și cu ogrinji, care se întrebuințează ca îngrășămînt sau ca combustibil (v. tizic); gunoi de vite. [în timpul ciumei lui Caragea] d-asupra orașului se ridica un fum galben și acru, fumul băligarului care ardea în curțile boierești, și orașul răsuna de urletul jalnic al cînilor rămași fără stăpîn. GHICA, S. 31. – Variantă: bălegar (GALAN, Z. R. 266) s. n.

BĂLEGÁ vb. I. v. băliga.

BĂLEGÁR s. n. și m. v. băligar.

arată toate definițiile

Intrare: bălega / băliga
verb (V74)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • bălega
  • bălegare
  • bălegat
  • bălegatu‑
  • bălegând
  • bălegându‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • balegă
(să)
  • balege
  • bălega
  • bălegă
  • bălegase
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • balegă
(să)
  • balege
  • bălegau
  • bălega
  • bălegaseră
verb (V74)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • băliga
  • băligare
  • băligat
  • băligatu‑
  • băligând
  • băligându‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • baligă
(să)
  • balige
  • băliga
  • băligă
  • băligase
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • baligă
(să)
  • balige
  • băligau
  • băliga
  • băligaseră
Intrare: bălegar / băligar (baligă)
bălegar1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bălegar
  • bălegarul
  • bălegaru‑
plural
  • bălegare
  • bălegarele
genitiv-dativ singular
  • bălegar
  • bălegarului
plural
  • bălegare
  • bălegarelor
vocativ singular
plural
băligar1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • băligar
  • băligarul
  • băligaru‑
plural
  • băligare
  • băligarele
genitiv-dativ singular
  • băligar
  • băligarului
plural
  • băligare
  • băligarelor
vocativ singular
plural
Intrare: băligare
băligare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • băligare
  • băligarea
plural
  • băligări
  • băligările
genitiv-dativ singular
  • băligări
  • băligării
plural
  • băligări
  • băligărilor
vocativ singular
plural
bălegare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bălegare
  • bălegarea
plural
  • bălegări
  • bălegările
genitiv-dativ singular
  • bălegări
  • bălegării
plural
  • bălegări
  • bălegărilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

bălega / băliga băliga

  • 1. A-și elimina, a-și depune balega.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: băligăra

etimologie:

  • baligă
    surse: DEX '98 DEX '09

bălegar / băligar (baligă) băligar

  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. Amestec de balegă și paie, folosit ca îngrășământ sau combustibil.
    surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
    exemple
    • [În timpul ciumei lui Caragea] d-asupra orașului se ridica un fum galben și acru, fumul băligarului care ardea în curțile boierești, și orașul răsuna de urletul jalnic al cînilor rămași fără stăpîn. GHICA, S. 31.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Balegă + sufix -ar.
    surse: DEX '09