3 definiții pentru bălăurel
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BĂLĂURÉL, bălăurei, s. m. Diminutiv al lui balaur. Chingulița lui: Doi bălăurei Cu capul de zmei. TEODORESCU, P. P. 92.
Dicționare relaționale
Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.
BĂLĂURÉL s. v. bălăuraș.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
BĂLĂUREL s. bălăuraș.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: bălăurel
bălăurel substantiv masculin
| substantiv masculin (M12) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
bălăurel
- 1. Diminutiv al lui balaur.exemple
- Chingulița lui: Doi bălăurei Cu capul de zmei. TEODORESCU, P. P. 92.surse: DLRLC
-