3 intrări
6 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
bălăncănire sf vz bălăngănire
bălăncăni v vz bălăngăni
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bălăncărire sf vz bălăngănire
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bălăngănire sf [At: DA ms / V: (reg) ~lăncă~, ~ăncări, ~ări~ / Pl: ~ri / E: bălăngăni] 1-2 Producere a unui sunet puternic (de clopot) de balangă Si: bălăngănit1 (1-2) (reg) băngănire (1-2). 3 Tragerea neregulată a clopotului în dungă. 4-9 Bălăbănire (1-6). 10 Legănare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bălăncănì v. a suna (vorbind de clopote).
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
bălăngănésc și -cănésc v. intr. (ung. bólogatni, a moțăi, bolyongni, barangolni, a hoinărĭ; dölöngeni, dulöngeni, a bălălăi; ballagni, a merge în bobote; rut. balámkati, a bălălăi. V. balangă și dăngănesc). Sun mereŭ (vorbind de clopote marĭ, și de tălăngĭ). V. tr. Nu maĭ bălăngănițĭ clopotu la capu meŭ! V. refl. Mă bălălăĭesc și sun mereŭ: un ceaun se bălăngănea în coada căruțeĭ. Și tălăngănesc și -cănesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (VT401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |