2 intrări

15 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bășicată f. varietate de strugure cu boabe albe rotunde și cu pielea subțire.

bășicát1 sn [At: MDA ms / V: beș- / Pl: ~uri / E: bășica] 1-3 Bășicare (1-3).

bășicat2, ~ă a [At: BARONZI, L. 94 / V: beș~ / Pl: ~ați, ~e / E: bășica] 1 Care este acoperit cu bășici (1). 2 Care este în formă de bășică (1). 3 (Fig) Bășicat2 (1) în urma bătăii. 4 (Pan; d. zugrăveli, ziduri) Coșcovit2.

beșicát1 sn vz bășicat1

beșicat2, ~ă a vz bășicat2

BĂȘICÁT, -Ă, bășicați, -te, adj. Cu bășici, plin de bășici. [Var.: (reg.) beșicát, -ă adj.] – V. bășica.

BĂȘICÁT, -Ă, bășicați, -te, adj. Cu bășici, plin de bășici. [Var.: (reg.) beșicát, -ă adj.] – V. bășica.

BEȘICÁT, -Ă adj. v. bășicat.

BEȘICÁT, -Ă adj. v. bășicat.

BEȘICÁT, -Ă adj. v. bășicat.

BEȘICÁT, -Ă adj. v. bășicat.

BĂȘICÁT, -Ă, bășicați, -te, adj. (Despre corp sau piele) Cu bășici, plin de bășici. (Atestat în forma beșicat) Se duse și el cu talpele beșicate pe urma lui Oșlobanu. CREANGĂ, A. 102. – Variantă: beșicát, -ă adj.

BĂȘICÁT, -Ă, bășicați, -te, adj. (Despre corp sau piele) Cu bășici, plin de bășici. [Var.: (reg.) beșicát, -ă adj.] – V. bășica.

BĂȘICÁT ~tă (~ți, ~te) pop. Care are formă de bășică; în formă de bășică. /a (se) bășica + suf. ~at

bășicat a. umflat, rotund: dungi bășicate.

beșicát, -ă adj. adj. Est. Cu beșicĭ: pele beșicată. Strugurĭ beșicațĭ, albĭ, cu boabe mari și pelița supțire. – În vest. bă-.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BĂȘICÁT adj. urzicat, (livr.) vezicat. (Piele ~.)

BĂȘICAT adj. urzicat, (livr.) vezicat. (Piele ~.)


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

bășicat, -ă, bășicați, -te, (adj.) supărat; a se înfuria.

Intrare: bășicată
bășicată
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: bășicat
bășicat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bășicat
  • bășicatul
  • bășicatu‑
  • bășica
  • bășicata
plural
  • bășicați
  • bășicații
  • bășicate
  • bășicatele
genitiv-dativ singular
  • bășicat
  • bășicatului
  • bășicate
  • bășicatei
plural
  • bășicați
  • bășicaților
  • bășicate
  • bășicatelor
vocativ singular
plural
beșicat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • beșicat
  • beșicatul
  • beșicatu‑
  • beșica
  • beșicata
plural
  • beșicați
  • beșicații
  • beșicate
  • beșicatele
genitiv-dativ singular
  • beșicat
  • beșicatului
  • beșicate
  • beșicatei
plural
  • beșicați
  • beșicaților
  • beșicate
  • beșicatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

bășicat beșicat

  • 1. Cu bășici, plin de bășici.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: urzicat vezicat un exemplu
    exemple
    • Se duse și el cu talpele beșicate pe urma lui Oșlobanu. CREANGĂ, A. 102.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi bășica
    surse: DEX '98 DEX '09