opțiuni
  • info

11 definiții pentru bârfă

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BÂRFĂ, bârfe, s. f. (Fam.) Bârfeală. – Din bârfi (derivat regresiv).

BÂRFĂ, bârfe, s. f. (Fam.) Bârfeală. – Din bârfi (derivat regresiv).

bârfă sf [At: IORDAN, ap. DA ms / Pl: ~fe / E: drr bârfi] Bârfeală.

BÂRFĂ ~e f. fam. v. BÂRFEALĂ. /v. a bârfi

bîrfă s.f. (fam.) Bîrfeală. • pl. -e. /de la bîrfi, prin derivare regresivă.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

bârfă s. f., g.-d. art. bârfei; pl. bârfe

bârfă s. f., g.-d. art. bârfei; pl. bârfe

bârfă s. f., g.-d. art. bârfei; pl. bârfe

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BÂRFĂ s. v. calomniere.

Bârfă ≠ elogiu, laudă

BÎRFĂ s. bîrfeală, bîrfire, bîrfit, calomnie, calomniere, cleveteală, clevetire, clevetit, defăimare, denigrare, discreditare, ponegreală, ponegrire, șoaptă, (pop.) hulă, hulire, năpăstuire, pîră, (înv. și reg.) ponosluire, (Ban.) tonocie, (înv.) balamuție, catigorie, clevetă, mozavirie, (fam. fig.) încondeiere, înnegrire. (Nu te pleca la ~ lor!)

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

bârfă, bârfe s. f. prostituată.

Intrare: bârfă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bârfă
  • bârfa
plural
  • bârfe
  • bârfele
genitiv-dativ singular
  • bârfe
  • bârfei
plural
  • bârfe
  • bârfelor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bârfă, bârfesubstantiv feminin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.