7 definiții pentru bâlină

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bîli s.f. Specie epică a folclorului rus; cîntec despre faptele eroice ale bogatîrilor. • pl. -e. /<rus. былина.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!bâli (rar) s. f., g.-d. art. bâlinei; pl. bâline

bâli (rar) s. f., g.-d. art. bâlinei

bâli s. f., g.-d. art. bâlinei

bîli s. f., g.-d. art. bîlinei

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

bîlină (starină), (cuv. rus. былина; старина, „cântec bătrânesc”), cântec epic rusesc în care sunt descrise într-un stil muzical special, cu sau fără acompaniament* instrumental, momente și fapte din viața și istoria poporului, vitejia unor eroi istorici („junaci”) sau legendari. Interpreții adaptează versurile unor melodii simple, cu ambitus (1) redus, sau unui recitativ* recto-tono, ritmat variat. În S Rusiei, b. se cânta și într-o variantă polifonică* (2-3 voci). B. este atestată din sec. 10-11. La bulgari, cântecele epice, atestate din sec. 13, ce cuprind teme haiducești sau cu caracter satiric și umoristic, sunt cunoscute, de asemenea, sub denumirea b. V. baladă; duma.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

BÎLINĂ (< rus.) s. f. (la pl.) Cîntece poematice rusești, cu tematică patriotică, socială și etică, însoțite de melodie, alcătuind eposul eroic al Rusiei vechi. S-au format între sec. 11 și 16 și cuprind două cicluri principale: klevian, din care fac parte b. haiducești despre Ilia Muromeț ș.a., și novgorodian, din care fac parte, de ex. b. – basm „Sadko”. Sin. starină.

Intrare: bâlină
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bâli
  • bâlina
plural
  • bâline
  • bâlinele
genitiv-dativ singular
  • bâline
  • bâlinei
plural
  • bâline
  • bâlinelor
vocativ singular
plural