7 definiții pentru bâlină
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
bîlină s.f. Specie epică a folclorului rus; cîntec despre faptele eroice ale bogatîrilor. • pl. -e. /<rus. былина.
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
!bâlină (rar) s. f., g.-d. art. bâlinei; pl. bâline
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
bâlină (rar) s. f., g.-d. art. bâlinei
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
bâlină s. f., g.-d. art. bâlinei
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
bîlină s. f., g.-d. art. bîlinei
- sursa: DOOM (1982)
- adăugată de paula
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
bîlină (starină), (cuv. rus. былина; старина, „cântec bătrânesc”), cântec epic rusesc în care sunt descrise într-un stil muzical special, cu sau fără acompaniament* instrumental, momente și fapte din viața și istoria poporului, vitejia unor eroi istorici („junaci”) sau legendari. Interpreții adaptează versurile unor melodii simple, cu ambitus (1) redus, sau unui recitativ* recto-tono, ritmat variat. În S Rusiei, b. se cânta și într-o variantă polifonică* (2-3 voci). B. este atestată din sec. 10-11. La bulgari, cântecele epice, atestate din sec. 13, ce cuprind teme haiducești sau cu caracter satiric și umoristic, sunt cunoscute, de asemenea, sub denumirea b. V. baladă; duma.
- sursa: DTM (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
BÎLINĂ (< rus.) s. f. (la pl.) Cîntece poematice rusești, cu tematică patriotică, socială și etică, însoțite de melodie, alcătuind eposul eroic al Rusiei vechi. S-au format între sec. 11 și 16 și cuprind două cicluri principale: klevian, din care fac parte b. haiducești despre Ilia Muromeț ș.a., și novgorodian, din care fac parte, de ex. b. – basm „Sadko”. Sin. starină.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |