băgător, ~oare smf, a [At: ȚICHINDEAL, F. / Pl: ~i, ~oare / E: băga + -ător] 1-2 (Reg) Băgăreț (1-2). 3-4 (Mrc; îs) – de seamă (Persoană) care observă ceva sau pe cineva. 5-6 (Om) care este atent la ceva sau cineva Si: circumspect², precaut², prudent². 7-8 (Îas) (Persoană) care observă fără să acționeze Si: rezervat². 9-10 (Îas) (Persoană) care nu are un rol precis într-o activitate.