2 intrări

16 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

avortare sf [At: DA ms / Pl: ~tări / E: avorta] 1-2 Pierdere prematură întâmplătoare sau provocată a gravidității Si: avortat1 (1). 3-4 (Fig) Distrugere a unor iluzii sau concepții pozitive Si: avortat1 (3-4). 5 (Fig) Nerealizare a unui scop Si: avortat1 (5).

avorta vi [At: CARAGIALE, N. S. 21/8 / Pzi: ~tez / E: fr avorter] 1-2 A suferi sau a-și provoca un avort (1). 3 (Fig) A-și distruge iluziile și concepțiile pozitive. 4 (Fig) A nu-și atinge scopul.

AVORTÁ, avortez, vb. I. Intranz. A suferi sau a-și provoca un avort. – Din fr. avorter.

AVORTÁ, avortez, vb. I. Intranz. A suferi sau a-și provoca un avort. – Din fr. avorter.

AVORTÁ, avortez, vb. I. Intranz. A pierde un fetus prin avort; (popular) a lepăda. O persoană așa de bine constituită nu avortează dintr-un lucru de nimic. VLAHUȚĂ, O. A. III 185.

AVORTÁ, avortez, vb. I. Intranz. A suferi sau a-și provoca un avort. – Fr. avorter.

AVORTÁ vb. I. intr. A pierde fătul prin avort. ♦ (Fig.) A eșua, a suferi un eșec. [< fr. avorter, cf. lat. aboriri].

AVORTÁ vb. intr. 1. a pierde fătul prin avort. 2. (despre plante) a nu ajunge la dezvoltare completă, pierzând florile și nelegând fructe. 3. (fig.) a eșua. (< fr. avorter, lat. abortare)

A AVORTÁ ~éz intranz. A pierde fătul prin avort. /<fr. avorter

avortà v. 1. a naște înainte de timp, a lepăda un copil; 2. fig. a nu-i reuși: proiectul va avorta.

*avortéz v. intr. și tr. (fr. avorter). Lepăd, perd, nasc prea devreme, cînd pruncu nu poate trăi. Fig. Triv. Nu reușesc. V. făt.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

avortáre s. f., g.-d. art. avortării; pl. avortări

avortá (a ~) vb., ind. prez. 3 avorteáză

avortá vb., ind. prez. 1 sg. avortéz, 3 sg. și pl. avorteáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

AVORTÁ vb. (MED.) (pop.) a lepăda, a pierde, a stârpi, (prin Ban.) a copili.

AVORTA vb. (MED.) (pop.) a lepăda, a pierde, a stîrpi, (prin Ban.) a copili.

Intrare: avortare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • avortare
  • avortarea
plural
  • avortări
  • avortările
genitiv-dativ singular
  • avortări
  • avortării
plural
  • avortări
  • avortărilor
vocativ singular
plural
Intrare: avorta
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • avorta
  • avortare
  • avortat
  • avortatu‑
  • avortând
  • avortându‑
singular plural
  • avortea
  • avortați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • avortez
(să)
  • avortez
  • avortam
  • avortai
  • avortasem
a II-a (tu)
  • avortezi
(să)
  • avortezi
  • avortai
  • avortași
  • avortaseși
a III-a (el, ea)
  • avortea
(să)
  • avorteze
  • avorta
  • avortă
  • avortase
plural I (noi)
  • avortăm
(să)
  • avortăm
  • avortam
  • avortarăm
  • avortaserăm
  • avortasem
a II-a (voi)
  • avortați
(să)
  • avortați
  • avortați
  • avortarăți
  • avortaserăți
  • avortaseți
a III-a (ei, ele)
  • avortea
(să)
  • avorteze
  • avortau
  • avorta
  • avortaseră
verb (V201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • aborta
  • abortare
  • abortat
  • abortatu‑
  • abortând
  • abortându‑
singular plural
  • abortea
  • abortați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • abortez
(să)
  • abortez
  • abortam
  • abortai
  • abortasem
a II-a (tu)
  • abortezi
(să)
  • abortezi
  • abortai
  • abortași
  • abortaseși
a III-a (el, ea)
  • abortea
(să)
  • aborteze
  • aborta
  • abortă
  • abortase
plural I (noi)
  • abortăm
(să)
  • abortăm
  • abortam
  • abortarăm
  • abortaserăm
  • abortasem
a II-a (voi)
  • abortați
(să)
  • abortați
  • abortați
  • abortarăți
  • abortaserăți
  • abortaseți
a III-a (ei, ele)
  • abortea
(să)
  • aborteze
  • abortau
  • aborta
  • abortaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

avortare avorta aborta

  • 1. A suferi sau a-și provoca un avort.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: lepăda un exemplu
    exemple
    • O persoană așa de bine constituită nu avortează dintr-un lucru de nimic. VLAHUȚĂ, O. A. III 185.
      surse: DLRLC
  • 2. (Despre plante) A nu ajunge la dezvoltare completă, pierzând florile și nelegând fructe.
    surse: MDN '00

etimologie: