opțiuni
  • info

4 intrări

28 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

AVĂ1 s. m. (Rar) Părinte, tată; p. ext. nume dat călugărilor bătrâni. – Din sl. avva.

AVĂ1 s. m. (Rar) Părinte, tată; p. ext. nume dat călugărilor bătrâni. – Din sl. avva.

AVĂ2, ave, s. f. Unealtă de pescuit formată din trei fâșii de plasă, care se așază vertical în apă cu ajutorul unor bucăți de plută prinse la marginea lor superioară și al unor bucăți de plumb la cea inferioară. – Din tc., bg. av.

AVĂ2, ave, s. f. Unealtă de pescuit formată din trei fâșii de plasă, care se așază vertical în apă cu ajutorul unor bucăți de plută prinse la marginea lor superioară și al unor bucăți de plumb la cea inferioară. – Din tc., bg. av.

arvă sf [At: HEM 1780 / V: avă / Pl: ~ve / E: nct] Dans popular nedefinit mai îndeaproape.

avă2 sf vz arvă

avă3 sm [At: DOSOFTEI, V. S. 56b/24 / V: avvă / Pl: avi / E: ngr αββᾶς] (Înv) 1 Tată. 2 Părinte. 3 Abate Si: avad1 (3). 4 Arhimandrit Si: avad1 (4). 5 Egumen Si: avad1 (3).

avă1 sf [At: LTR2 / Pl: ave / E: tc av] Plasă de pescuit așezată vertical în apă, susținută prin plutele de la marginea superioară și prin plumbul de la cea inferioară.

avva sm vz avă2

❍ARVĂ sf. ‼ (HASD.) Vie așezată pe loc șes, nu pe deal.

❍AVĂ (pl. ave) sf. (HASD.) 🐟 Un fel de plasă de prins pești (🖼 274) [tc. av].

AVĂ2, ave, s. f. Un fel de plasă de prins pești, care se așază vertical în apă.

AVĂ1 s. m. (Învechit și arhaizant) Abate. Aicea la noi... nu-i ca în țara acestui avă franțuz. SADOVEANU,. Z. C. 40.

AVĂ1 s. m. (Neobișnuit) Părinte, tată; (prin restricție) nume dat călugărilor bătrîni. – Slav (v. sl. avva < gr.).

AVĂ2, ave, s. f. Mreajă (de prins pește). – Tc. av.

AVĂ ~e f. Mreajă de prins pește. /<turc. av

avă f. plasă mare cu trei pânze cari se așează vertical și plutesc în apă (de pescuit crapul și plătica). [Turc. AV, vânătoare].

árvă și hárvă f., pl. e (nu d. lat. arvum, pl. arva, ogor, de unde s’ar fi făcut arbă. Cp. cu ung. árva, orfan). Prah. Vie la șes.

ávă f., pl. e. (turc. av, vînătoare, pescuire). Dun. de jos. Un fel de năvod cu treĭ plase care plutesc vertical.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

avă2 (plasă de pescuit) (reg.) s. f., g.-d. art. avei; pl. ave

avă1 (părinte) (rar, înv.) s. m.

avă1 (unealtă) s. f., g.-d. art. avei; pl. ave

avă2 (părinte) (rar) s. m.

avă (unealtă) s. f., g.-d. art. avei; pl. ave

avă (părinte) s. m.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ava s. m. – (Înv.) Părinte; titlu onorific al membrilor clerului monastic. Ngr. ἀββᾶς (sec. XVII). Cuvînt cult, nu pare să fi avut circulație populară.

avă (-ve), s. f. – Năvod, plasă de prins pește. Tc. av „vînătoare, pescuit” (DAR). – Der. avgiu, s. m. (înv., vînător), din tc. avci.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

ava subst. invar. Apelativ cu care se adresează între ei călugării ortodocși. [Var.: avva, abba subst. invar.] – Din ebr. ab, abba „părinte”.

abba subst. invar. v. ava.

avva subst. invar. v. ava.

Intrare: ava
  • pronunție: ava, ava
substantiv masculin (M999)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ava
 —
plural — —
genitiv-dativ singular — —
plural — —
vocativ singular —
plural —
invariabil (I1)
  • avva
invariabil (I1)
  • abba
Intrare: arvă
arvă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
avă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: avă (părinte)
substantiv masculin (M80)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • avă
  • ava
plural — —
genitiv-dativ singular
  • avă
  • avii
  • avei
plural — —
vocativ singular
  • avă
plural —
avva
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: avă (unealtă)
avă2 (s.f.) substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • avă
  • ava
plural
  • ave
  • avele
genitiv-dativ singular
  • ave
  • avei
plural
  • ave
  • avelor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

avasubstantiv masculin invariabil

  • 1. învechit Părinte; titlu onorific al membrilor clerului monastic. DER
    • 1.1. Apelativ cu care se adresează între ei călugării ortodocși. D.Religios
etimologie:

avăsubstantiv masculin

  • 1. rar Părinte, tată. DEX '09 DEX '98
    sinonime: părinte tată
    • 1.1. prin extensiune Nume dat călugărilor bătrâni. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: abate
      • format_quote Aicea la noi... nu-i ca în țara acestui avă franțuz. SADOVEANU,. Z. C. 40. DLRLC
etimologie:

avă, avesubstantiv feminin

  • 1. Unealtă de pescuit formată din trei fâșii de plasă, care se așază vertical în apă cu ajutorul unor bucăți de plută prinse la marginea lor superioară și al unor bucăți de plumb la cea inferioară. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.