2 intrări

O definiție


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

a se autototalizá vb., ind. prez. 1 sg. autototalizéz, 3 sg. și pl. autototalizeáză

Intrare: autototalizare
autototalizare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • autototalizare
  • autototalizarea
plural
  • autototalizări
  • autototalizările
genitiv-dativ singular
  • autototalizări
  • autototalizării
plural
  • autototalizări
  • autototalizărilor
vocativ singular
plural
Intrare: autototaliza
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • autototaliza
  • autototalizare
  • autototalizat
  • autototalizatu‑
  • autototalizând
  • autototalizându‑
singular plural
  • autototalizea
  • autototalizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • autototalizez
(să)
  • autototalizez
  • autototalizam
  • autototalizai
  • autototalizasem
a II-a (tu)
  • autototalizezi
(să)
  • autototalizezi
  • autototalizai
  • autototalizași
  • autototalizaseși
a III-a (el, ea)
  • autototalizea
(să)
  • autototalizeze
  • autototaliza
  • autototaliză
  • autototalizase
plural I (noi)
  • autototalizăm
(să)
  • autototalizăm
  • autototalizam
  • autototalizarăm
  • autototalizaserăm
  • autototalizasem
a II-a (voi)
  • autototalizați
(să)
  • autototalizați
  • autototalizați
  • autototalizarăți
  • autototalizaserăți
  • autototalizaseți
a III-a (ei, ele)
  • autototalizea
(să)
  • autototalizeze
  • autototalizau
  • autototaliza
  • autototalizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)