autorotație sf [At: DN³ / P: a-u-to-ro-ta-ți-e / Pl: ~ii / E: fr autorotation] Mișcare de rotație a unei suprafețe portante sau a unui avion, când această mișcare se întreține de la sine.

AUTOROTÁȚIE s.f. Mișcare de rotație a unei suprafețe portante sau a unui avion când această mișcare se întreține de la sine. [Cf. fr. autorotation].

AUTOROTÁȚIE s. f. mișcare de rotație a unei suprafețe portante sau a unui avion, care se întreține de la sine. (< fr. autorotation)

AUTOROTAȚIE fenomen aerodinamic, datorită căruia o suprafață portantă are tendința de a intra în rotație în jurul unei axe care trece la o anumită distanță de mijlocul anvergurii sale. Autorotația este un fenomen periculos pentru avioane, ducând la intrarea lor în vrie. Pentru elicoptere autorotația este benefică, permițând aterizarea lor în deplină siguranță chiar când motorul se defectează.