5 definiții pentru autooscilație


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

autooscilație sf [At: DN3 / P: a-u-to-os~ / Pl: ~ii / E: fr autooscilation] Oscilație a unui sistem fizic, obținută prin acțiunea unei forțe exterioare aperiodice.

AUTOOSCILÁȚIE s.f. Oscilație a unui sistem fizic obținută prin acțiunea unei forțe exterioare aperiodice. [Cf. fr. autooscillation].

AUTOOSCILÁȚIE s. f. oscilație electrică, nedorită, care se produce în aparatele electronice din cauza unui cuplaj parazit între circuite. (< fr. autooscillation)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

autoosciláție (a-u-, -ți-e) s. f., art. autoosciláția (-ți-a), g.-d. art. autoosciláției; pl. autoosciláții, art. autoosciláțiile (-ți-i-)

autoosciláție s. f. (sil. a-u-) → oscilație

Intrare: autooscilație
autooscilație substantiv feminin
  • silabație: a-u-
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • autooscilație
  • autooscilația
plural
  • autooscilații
  • autooscilațiile
genitiv-dativ singular
  • autooscilații
  • autooscilației
plural
  • autooscilații
  • autooscilațiilor
vocativ singular
plural