2 intrări

12 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

AUTOLINIȘTÍRE s. f. Atitudine pasivă în urma unor succese, a unui stres etc. [Pr.: a-u-] – Auto1- + liniștire.

autoliniștire sf [At: CONTEMP., Seria II, 1949, nr. 160, 5/2 / P: a-u~ / Pl: ~ri / E: autoliniști] 1 Liniștire de către sine însuși Si: (rar) autoliniștit1 (1). 2 (Pex) Pasivitate și lipsă de vigilență în urma unor succese Si: (rar) autoliniștit1 (2).

AUTOLINIȘTÍRE s. f. Atitudine pasivă în urma unor succese (reale sau aparente). [Pr.: a-u-] – Auto1- + liniștire.

AUTOLINIȘTÍRE s. f. (Des folosit în cuvîntări sau în scrieri de educare politică a maselor) Acțiunea de a se liniști pe sine însuși, în urma unor succese, reale sau aparente, care duce adesea la o condamnabilă atitudine de pasivitate, la o primejdioasă lipsă de vigilență. Sarcina partidului este acum de a nu permite ca un spirit de autoliniștire să-și facă loc în rîndurile partidului. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 465. Întrecerea socialistă este străină de orice autoliniștire, de tendința de a te mulțumi cu rezultatele obținute; ea înseamnă dezvoltarea necontenită a succeselor obținute, înseamnă muncă perseverentă pentru a dobîndi, zi de zi, noi și noi victorii. SCÎNTEIA, 1951, nr. 2059.

AUTOLINIȘTÍRE s. f. Acțiunea de a se liniști pe sine însuși, în urma unor succese (reale sau aparente), ducând adesea la o condamnabilă atitudine de pasivitate, la o primejdioasă lipsă de vigilență. – Din auto1- + liniștire.

AUTOLINIȘTÍRE s.f. Acțiunea de a se autoliniști. [< autoliniști].

autoliniștí vr [At: DN3 / P: a-u~ / Pzi: ~tesc / E: auto1- + liniști] 1 A se liniști pe sine însuși. 2 (Pex) A deveni pasiv și lipsit de vigilență, în urma unor succese.

AUTOLINIȘTÍ vb. IV. refl. A-și liniști propria persoană în urma unor succese, ducând la o stare de pasivitate și lipsă de vigilență; a se liniști pe sine însuși. [< auto1- + liniști].

AUTOLINIȘTÍ vb. refl. a-și liniști propria conștiință în urma unor succese, adoptând o atitudine de pasivitate lipsită de vigilență. (< auto1- + liniști)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

autoliniștíre (a-u-) s. f., g.-d. art. autoliniștírii

autoliniștíre s. f. (sil. a-u-), g.-d. art. autoliniștírii; pl. autoliniștíri

autoliniștí vb. (sil. a-u-) → liniști

Intrare: autoliniștire
autoliniștire substantiv feminin
  • silabație: a-u- info
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • autoliniștire
  • autoliniștirea
plural
  • autoliniștiri
  • autoliniștirile
genitiv-dativ singular
  • autoliniștiri
  • autoliniștirii
plural
  • autoliniștiri
  • autoliniștirilor
vocativ singular
plural
Intrare: autoliniști
  • silabație: a-u- info
verb (V401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • autoliniști
  • autoliniștire
  • autoliniștit
  • autoliniștitu‑
  • autoliniștind
  • autoliniștindu‑
singular plural
  • autoliniștește
  • autoliniștiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • autoliniștesc
(să)
  • autoliniștesc
  • autolinișteam
  • autoliniștii
  • autoliniștisem
a II-a (tu)
  • autoliniștești
(să)
  • autoliniștești
  • autolinișteai
  • autoliniștiși
  • autoliniștiseși
a III-a (el, ea)
  • autoliniștește
(să)
  • autoliniștească
  • autoliniștea
  • autoliniști
  • autoliniștise
plural I (noi)
  • autoliniștim
(să)
  • autoliniștim
  • autolinișteam
  • autoliniștirăm
  • autoliniștiserăm
  • autoliniștisem
a II-a (voi)
  • autoliniștiți
(să)
  • autoliniștiți
  • autolinișteați
  • autoliniștirăți
  • autoliniștiserăți
  • autoliniștiseți
a III-a (ei, ele)
  • autoliniștesc
(să)
  • autoliniștească
  • autolinișteau
  • autoliniști
  • autoliniștiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

autoliniștire

  • 1. Atitudine pasivă în urma unor succese, a unui stres etc.
    surse: DEX '09 DLRLC DN attach_file 2 exemple
    exemple
    • Sarcina partidului este acum de a nu permite ca un spirit de autoliniștire să-și facă loc în rîndurile partidului. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 465.
      surse: DLRLC
    • Întrecerea socialistă este străină de orice autoliniștire, de tendința de a te mulțumi cu rezultatele obținute; ea înseamnă dezvoltarea necontenită a succeselor obținute, înseamnă muncă perseverentă pentru a dobîndi, zi de zi, noi și noi victorii. SCÎNTEIA, 1951, nr. 2059.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Auto- + liniștire
    surse: DEX '09 DEX '98