6 definiții pentru autoepurație
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
autoepurație sf [At: DN3 / P: a-u-to-e~ / Pl: ~ii / E: fr auto-epuration] Purificare naturală a apelor reziduale vărsate în ape de suprafață, datorită acțiunii bacteriilor aerobe.
AUTOEPURAȚIE s.f. Purificare naturală a apelor reziduale vărsate în ape de suprafață, datorită acțiunii bacteriilor aerobe. [Cf. fr. auto-épuration].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
AUTOEPURAȚIE s. f. proces de purificare naturală a unui mediu poluat de substanțe (an)organice, fără intervenția omului. (< fr. autoépuration)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
autoepurație (desp. a-u-, -ți-e) s. f., art. autoepurația (desp. -ți-a), g.-d. autoepurații, art. autoepurației
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
autoepurație (a-u-, -ți-e) s. f., art. autoepurația (-ți-a), g.-d. autoepurații, art. autoepurației
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
autoepurație s. f. (sil. a-u-, -ți-e), art. autoepurația (sil. -ți-a), g.-d. art. autoepurației
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: a-u-to-e-pu-ra-ți-e
substantiv feminin (F135) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
autoepurațiesubstantiv feminin
- 1. Purificare naturală a apelor reziduale vărsate în ape de suprafață, datorită acțiunii bacteriilor aerobe. DN
etimologie:
- auto-épuration DN