8 definiții pentru autoeducație


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

autoeducație sf [At: DN3 / P: a-u-to-e~ / Pl: ~ii / E: auto1- + educație] 1 Activitate desfășurată în mod conștient în vederea dezvoltării propriei personalități. 2 Autoeducare.

AUTOEDUCÁȚIE s. f. Educație făcută de sine însuși. [Pr.: a-u-to-] – Auto1- + educație.

AUTOEDUCÁȚIE, autoeducatii, s. f. Educație făcută de sine însuși. [Pr.: a-u-to-e-] – Auto1- + educație.

AUTOEDUCÁȚIE s.f. Activitate desfășurată în mod conștient în vederea dezvoltării propriei personalități. [Gen. -iei. / cf. it. autoeducazione].

AUTOEDUCÁȚIE s. f. proces de formare a propriei personalități prin eforturi personale. (< auto1- + educație)

autoeducáție s. f. 1965 (educ.) Educația prin sine însuși v. autoinstruire (din auto1- + educație; DN3, DEX-S)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

*autoeducáție (a-u-) s. f., g.-d. autoeducáții, art. autoeducáției

autoeducáție s. f. (sil. a-u-to-e-) → educație

Intrare: autoeducație
autoeducație substantiv feminin
  • silabație: a-u-to-e-
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • autoeducație
  • autoeducația
plural
  • autoeducații
  • autoeducațiile
genitiv-dativ singular
  • autoeducații
  • autoeducației
plural
  • autoeducații
  • autoeducațiilor
vocativ singular
plural

autoeducație

  • 1. Educație făcută de sine însuși.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie:

  • Auto- + educație
    surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00