Definiția cu ID-ul 555140:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

autodubiță s. f. Automobil prevăzut cu o dubiță ◊ „[...] va trebui să răspundă și cel care a permis [...] autodubiței [...] s-o ducă acasă pe responsabila restaurantului [...]” Sc. 16 VIII 79 p. 5. ◊ „[...] intrând într-o depășire fără să se asigure au intrat în coliziune cu autodubița 5SB4290 [...]” R.l. 24 V 93 p. 2 (din auto2- + dubiță)