2 intrări
7 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
autocontemplat2, ~ă a [At: MDA ms / P: a-u~ / Pl: ~ați, ~e / E: autocontempla] Care se contemplă pe sine însuși.
autocontemplat1 sn [At: MDA ms / P: a-u~ / Pl: ~uri / E: autocontempla] (Rar) Autocontemplare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
autocontempla vr [At: DN3 / P: a-u~ / Pzi: autocontemplu / E: fr autocontempler] A se contempla pe sine însuși.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AUTOCONTEMPLA vb. I. refl. A se contempla pe sine însuși. [Cf. fr. autocontempler].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
AUTOCONTEMPLA vb. refl. a se contempla pe sine însuși. (< fr. autocontempler)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
autocontempla vb. refl. I A se contempla pe sine însuși ◊ „Retrași în taina căminelor sau în larma veselă a vreunui restaurant, N.R. sau C.F., D.B. sau M.P. se autocontemplă în secvențele realizate în prealabil.” R.l. 3 I 67 p. 3 (din auto1- + contempla; cf. fr. autocontempler; DN3)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
autocontempla vb. → contempla
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
verb (V90) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
autocontempla, autocontempluverb
- 1. A se contempla pe sine însuși. DN
etimologie:
- autocontempler DN