O definiție pentru auritor

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

auritor, ~oare [At: DA ms / V: d- / P: a-u~ / Pl: ~i, ~oare / E: auri + -tor] 1-2 smf, a (Persoană) care poleiește cu aur (1). 3 a Care luminează, făcând să strălucească. 4 a Care dă un aspect ca de aur. 5 smf, a (Persoană) care țese cu aur (34). 6 smf, a (Persoană) care brodează cu aur (34).

Intrare: auritor
auritor adjectiv
adjectiv (A66)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • auritor
  • auritorul
  • auritoare
  • auritoarea
plural
  • auritori
  • auritorii
  • auritoare
  • auritoarele
genitiv-dativ singular
  • auritor
  • auritorului
  • auritoare
  • auritoarei
plural
  • auritori
  • auritorilor
  • auritoare
  • auritoarelor
vocativ singular
plural