2 intrări

19 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

aureolát1 sn [At: MDA ms / P: a-u-re-o~ / Pl: ~uri / E: aureola] (Rar) 1 Aureolare (1). 2 (Fig) Glorificare.

aureolat2, ~ă a [At: DN3 / P: a-u-re-o~ / Pl: ~ați, ~el / E: aureola] 1 Înconjurat cu o aureolă (1). 2 (Fig) Glorificat.

AUREOLÁT, -Ă, aureolați, -te, adj. 1. Înconjurat de o aureolă. 2. Fig. Plin de glorie, de faimă. [Pr.: a-u-re-o-] – V. aureola. Cf. fr. auréolé.

AUREOLÁT, -Ă, aureolați, -te, adj. 1. Înconjurat cu o aureolă. 2. Plin de glorie, de faimă. [Pr.: a-u-re-o-] – V. aureolă. Cf. fr. auréolé.

AUREOLÁT, -Ă, aureolați, -te, adj. Înconjurat de aureolă. Chipurile lor îmi apărură în amintire aureolate de lumină și de dragoste. SADOVEANU, N. F. 144. – Pronunțat: a-u-re-o-.

AUREOLÁT, -Ă, aureolați, -te, adj. Înconjurat de o aureolă. [Pr.: a-u-re-o-] – După fr. auréolé.

AUREOLÁT, -Ă adj. Cu aureolă, înconjurat de o aureolă. [Pron. a-u-re-o-. / cf. fr. auréolé].

AUREOLÁT ~tă (~ți, ~te) 1) Care este înconjurat cu o aureolă. 2) fig. Care a devenit celebru. ~ de glorie. [Sil. a-u-re-o-] /<fr. auréolé

aureola vt [At: DN3 / P: a-u-re-o- / Pzi: ~lez / E: fr aureoler] 1 A înconjura cu o aureolă (1). 2 (Fig) A glorifica.

AUREOLÁ, aureolez, vb. I. Tranz. 1. A înconjura cu o aureolă. 2. Fig. A încununa, a glorifica (pentru calitățile sale). [Pr.: a-u-re-o-] – Din fr. auréoler.

AUREOLÁ, aureolez, vb. I. Tranz. 1. A înconjura cu o aureolă. 2. Fig. A încununa, a glorifica (pentru calitățile sale). [Pr.: a-u-re-o-] – Din fr. auréoler.

AUREOLÁ vb. I. tr. A înconjura cu aureolă. ♦ (Fig.) A glorifica. [Pron. a-u-re-o-. / < fr. auréoler, it. aureolare].

AUREOLÁ vb. tr. 1. a înconjura cu aureolă. 2. (fig.) a glorifica. (< fr. auréoler)

A AUREOLÁ ~éz tranz. 1) A înconjura cu o aureolă. 2) fig. A releva meritul cuiva; a glorifica. /<fr. auréoler


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

aureolá (a ~) (a-u-re-o-) vb., ind. prez. 3 aureoleáză

aureolá vb. (sil. a-u-re-o-), ind. prez. 1 sg. aureoléz, 3 sg. și pl. aureoleáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

AUREOLÁT adj. (rar) nimbat. (Un sfânt ~.)

AUREOLAT adj. (rar) nimbat. (Un sfînt ~.)

AUREOLÁ vb. (rar) a nimba.

Intrare: aureolat
aureolat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • aureolat
  • aureolatul
  • aureolatu‑
  • aureola
  • aureolata
plural
  • aureolați
  • aureolații
  • aureolate
  • aureolatele
genitiv-dativ singular
  • aureolat
  • aureolatului
  • aureolate
  • aureolatei
plural
  • aureolați
  • aureolaților
  • aureolate
  • aureolatelor
vocativ singular
plural
Intrare: aureola
  • silabație: a-u-re-o-la
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • aureola
  • aureolare
  • aureolat
  • aureolatu‑
  • aureolând
  • aureolându‑
singular plural
  • aureolea
  • aureolați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • aureolez
(să)
  • aureolez
  • aureolam
  • aureolai
  • aureolasem
a II-a (tu)
  • aureolezi
(să)
  • aureolezi
  • aureolai
  • aureolași
  • aureolaseși
a III-a (el, ea)
  • aureolea
(să)
  • aureoleze
  • aureola
  • aureolă
  • aureolase
plural I (noi)
  • aureolăm
(să)
  • aureolăm
  • aureolam
  • aureolarăm
  • aureolaserăm
  • aureolasem
a II-a (voi)
  • aureolați
(să)
  • aureolați
  • aureolați
  • aureolarăți
  • aureolaserăți
  • aureolaseți
a III-a (ei, ele)
  • aureolea
(să)
  • aureoleze
  • aureolau
  • aureola
  • aureolaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

aureolat

  • 1. Înconjurat de o aureolă.
    surse: DEX '09 DLRLC DN sinonime: nimbat un exemplu
    exemple
    • Chipurile lor îmi apărură în amintire aureolate de lumină și de dragoste. SADOVEANU, N. F. 144.
      surse: DLRLC
  • 2. Plin de glorie, de faimă.
    surse: DEX '98 DEX '09

etimologie:

aureola

  • 1. A înconjura cu o aureolă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN sinonime: nimba
  • 2. figurat A încununa, a glorifica (pentru calitățile sale).
    surse: DEX '09 DEX '98 DN sinonime: glorifica încununa

etimologie: