9 definiții pentru audibilitate
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
audibilitate sf [At: DN3 / Pl: ~tăți / E: fr audibilité] (Fiz) Proprietate a unei vibrații sonore de a putea fi auzită.
AUDIBILITÁTE s. f. (Fiz.) Proprietate a unei unde sonore de a putea fi auzită. [Pr: a-u-] – Din fr. audibilité.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
AUDIBILITÁTE s. f. (Fiz.) Proprietate a unei vibrații sonore de a putea fi auzită. [Pr.: a-u-] – Din fr. audibilité.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
AUDIBILITÁTE s. f. Proprietate a unei vibrații de a putea fi auzită. – După fr. audibilité.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
AUDIBILITÁTE s.f. (Fiz.) Proprietate a unor vibrații de a produce senzația de auz. [Cf. fr. audibilité].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
AUDIBILITÁTE s. f. proprietate a sunetelor de a fi percepute de ureche. (< fr. audibilité)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
AUDIBILITÁTE f. Caracter auditiv. [G.-D. audibilității] /<fr. audibilité
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
audibilitáte (a-u-) s. f., g.-d. art. audibilitắții
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
audibilitáte s. f. (sil. a-u-), g.-d. art. audibilității
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: a-u-
| substantiv feminin (F117) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||