14 definiții pentru atotputernicie atotputere atotputință


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

atotputernicíe sf [At: MARCOVICI, D. 1 / Pl: ~cii / E: atot- + puternicie] Putere nelimitată Si: (înv) atotputere, atotputință.

ATOTPUTERNICÍE s. f. Putere nelimitată, autoritate absolută. – Atotputernic + suf. -ie (după lat. omnipotentia).

ATOTPUTERNICÍE s. f. Putere nelimitată, autoritate absolută. – Atotputernic + suf. -ie (după lat. omnipotentia).

ATOTPUTERNICÍE s. f. Putere totală, nelimitată; autoritate absolută.

ATOTPUTERNICÍE s. f. Putere nelimitată, autoritate absolută. – Din atotputernic + suf. -ie (după lat. omnipotentia).

atotputernicie f. putere nemărginită.

atotputernicíe și a-tot-puternicíe f. Omnipotență, putința de a face tot.

atotputére sf [At: CONACHI, P. 272 / Pl: ~ri / E: atot- + putere] (Înv) Atotputernicie.

atotputínță sf [At: BARCIANU / Pl: ~țe / E: atot- + putință] (Înv) Atotputernicie.

ATOTPUTÍNȚĂ s. f. Atotputernicie. – Atot + putință.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

atotputernicíe s. f., art. atotputernicía, g.-d. atotputernicíi, art. atotputernicíei

atotputernicíe s. f., art. atotputernicía, g.-d. art. atotputernicíei

atotputínță s. f., g.-d. art. atotputínței


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ATOTPUTERNICÍE s. (livr.) omnipotență, (înv.) prepotență, puternicie. (~ unui monarh absolut.)

ATOTPUTERNICIE s. (livr.) omnipotență, (înv.) prepotență, puternicie. (~ unui monarh absolut.)

Intrare: atotputernicie
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • atotputernicie
  • atotputernicia
plural
genitiv-dativ singular
  • atotputernicii
  • atotputerniciei
plural
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOOM 2, DEX '09
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • atotputință
  • atotputința
plural
genitiv-dativ singular
  • atotputințe
  • atotputinței
plural
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: MDA2
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • atotputere
  • atotputerea
plural
genitiv-dativ singular
  • atotputeri
  • atotputerii
plural
vocativ singular
plural

atotputernicie atotputere atotputință

etimologie:

  • (1.) (provine) din Atotputernic + sufix -ie (după limba latină omnipotentia).
    surse: DEX '09 DLRM
  • (1.) (provine) din Atot- + puternicie.
    surse: MDA2

atotputere atotputernicie atotputință

etimologie:

atotputință atotputernicie atotputere

etimologie: