opțiuni

2 intrări

16 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

atenționare sf [At: DEX2 / P: ~ți-o~ / Pl: ~nări / E: atenționa] 1 Atragere a atenției (1) cuiva asupra unui lucru Si: (rar) atenționat1 (1). 2 Oferire a unui dar Si: (rar) atenționat1 (2). 3 Mituire.

ATENȚIONÁRE, atenționări, s. f. Acțiunea de a atenționa. [Pr.: -ți-o-] – V. atenționa.

ATENȚIONÁRE, atenționări, s. f. Acțiunea de a atenționa. [Pr.: -ți-o-] – V. atenționa.

ATENȚIONÁRE s.f. Acțiunea de a atenționa. [< atenționa].

atenționáre s. f. Acțiunea de a atenționa ◊ „[...] față de vârsta pe care o are Maricica [...] și față de atenționarea și rezerva pe care le luasem inițial [...] considerăm că obiectivul nostru a fost atins.” Fl. 26 IX 86 p. 21 (din atenționa; DN3)

atenționa vt [At: DA ms / P: ~ți-o- / Pzi: ~nez / E: fr attentionner] 1 A atrage atenția (1) cuiva asupra ceva. 2 A oferi cuiva un dar, în semn de considerație. 3 A mitui pe cineva.

ATENȚIONÁ, atenționez, vb. I. Tranz. 1. A atrage atenția cuiva. 2. (Fam.) A oferi cuiva un dar2 (1). ♦ A oferi cuiva flori, obiecte etc. în schimbul unor mici servicii. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. attentionner.

ATENȚIONÁ, atenționez, vb. I. Tranz. 1. A atrage atenția cuiva. 2. (Fam.) A oferi cuiva un dar2 (1). ♦ A oferi cuiva flori, obiecte etc. în schimbul unor mici servicii. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. attentionner.[1]

  1. Fr. attentionner are alte sensuri, nu poate fi invocat. — Alexutsu

ATENȚIONÁ vb. I. tr. (Rar) A atrage atenția; a preveni. [Pron. -ți-o-. / cf. fr. attentionné].

ATENȚIONÁ vb. tr. 1. a face atent pe cineva; a preveni. 2. a oferi cuiva un cadou, a răsplăti pentru un serviciu solicitat. (< atenție + -ona)

atenționá vb. I A atrage atenția; a preveni ◊ „Va fi atenționată șefa de unitate.” R.l. 22 II 83 p. 3. ◊ „Inginerul A. D. a fost atenționat pentru disciplina din cadrul atelierului [...]” Fl. 21 IX 84 p. 18 (cf. fr. attentionner; DN3, DEX-S)

A ATENȚIONÁ ~éz tranz. 1) (persoane) A face să-și concentreze atenția (asupra a ceva sau a cuiva). 2) A face în prealabil atent asupra consecințelor unei acțiuni; a preveni; a preîntâmpina; a avertiza. 3) (persoane) A lua în seamă, oferind un dar. [Sil. -ți-o-] /Din atenție


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

*atenționáre (-ți-o-) s. f., g.-d. art. atenționắrii; pl. atenționắri

atenționáre s. f., g. -d. art. atenționării; pl. atenționări

*atenționá (a ~) (-ți-o-) vb., ind. prez. 3 atenționeáză

atenționá vb., ind. prez. 1 sg. atenționéz, 3 sg. și pl. atenționeáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ATENȚIONÁ vb. v. preveni.

Intrare: atenționare
atenționare substantiv feminin
  • silabație: -ți-o-
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • atenționare
  • atenționarea
plural
  • atenționări
  • atenționările
genitiv-dativ singular
  • atenționări
  • atenționării
plural
  • atenționări
  • atenționărilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: atenționa
  • silabație: -ți-o-na
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • atenționa
  • atenționare
  • atenționat
  • atenționatu‑
  • atenționând
  • atenționându‑
 singular plural
  • atenționează
  • atenționați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • atenționez
 (să)
  • atenționez
  • atenționam
  • atenționai
  • atenționasem
a II-a (tu)
  • atenționezi
 (să)
  • atenționezi
  • atenționai
  • atenționași
  • atenționaseși
a III-a (el, ea)
  • atenționează
 (să)
  • atenționeze
  • atenționa
  • atenționă
  • atenționase
plural I (noi)
  • atenționăm
 (să)
  • atenționăm
  • atenționam
  • atenționarăm
  • atenționaserăm
  • atenționasem
a II-a (voi)
  • atenționați
 (să)
  • atenționați
  • atenționați
  • atenționarăți
  • atenționaserăți
  • atenționaseți
a III-a (ei, ele)
  • atenționează
 (să)
  • atenționeze
  • atenționau
  • atenționară
  • atenționaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

atenționare

  • 1. Acțiunea de a atenționa.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie:

  • vezi atenționa
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

atenționa

  • 1. A atrage atenția cuiva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN sinonime: avertiza preveni preîntâmpina
  • 2. familiar A oferi cuiva un dar.
    surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00
    • 2.1. A oferi cuiva flori, obiecte etc. în schimbul unor mici servicii.
      surse: DEX '09 DEX '98

etimologie: