2 intrări

9 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

atacant, ~ă [At: SP. POR, 1950, nr. 1790 / Pl: ~nți, ~e / E: fr attaquant] 1-16 smf, a (Persoană) care atacă (1-5, 11-14). 17 smf Jucător care face parte din linia de înaintași a unei echipe.

ATACÁNT, -Ă, atacanți, -te, s. m. și f. Persoană care atacă. ♦ Jucător care face parte din linia de înaintași a unei echipe sportive. – Din fr. attaquant.

ATACÁNT, -Ă, atacanți, -te, s. m. și f. Persoană care atacă. ♦ Jucător care face parte din linia de înaintași a unei echipe sportive. – Din fr. attaquant.

ATACÁNT, -Ă adj. Care atacă. // s.m. și f. 1. Jucător care face parte din linia de atac a unei echipe sportive (de fotbal, handbal etc.) 2. Atacator. [Cf. fr. attaquant].

ATACÁNT, -Ă I. adj. care atacă. II. s. m. f. 1. jucător din linia de atac a unei echipe de fotbal, handbal etc. 2. atacator. (< fr. attaquant)

ATACÁNT ~tă (~ți, ~te) m. și f. 1) Persoană care atacă. 2) Jucător din linia de atac a unei echipe sportive. /<fr. attaquant


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

atacántă s. f., g.-d. art. atacántei; pl. atacánte

atacántă s. f., pl. atacánte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ATACÁNT s. v. înaintaș.

Intrare: atacantă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • atacantă
  • atacanta
plural
  • atacante
  • atacantele
genitiv-dativ singular
  • atacante
  • atacantei
plural
  • atacante
  • atacantelor
vocativ singular
  • atacantă
  • atacanto
plural
  • atacantelor
Intrare: atacant (adj.)
atacant1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • atacant
  • atacantul
  • atacantu‑
  • atacantă
  • atacanta
plural
  • atacanți
  • atacanții
  • atacante
  • atacantele
genitiv-dativ singular
  • atacant
  • atacantului
  • atacante
  • atacantei
plural
  • atacanți
  • atacanților
  • atacante
  • atacantelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

atacant, -ă atacant (2) atacantă

etimologie: