13 definiții pentru asupritor

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ASUPRITÓR, -OÁRE, asupritori, -oare, s. m. și f. Persoană care asuprește. ♦ (Adjectival; despre oameni și acțiunile lor) Care asuprește. Măsuri asupritoare. - Asupri + suf. -tor.

asupritor, ~oare [At: VARLAAM, C. 383/1 / V: (îrg) -iu / Pl: ~i, ~oare / E: asupri + -(i)tor] 1-2 smf, a (Persoană) care încalcă drepturile cuiva. 3-4 smf, a (Persoană) care nedreptățește. 5 a (Înv; îe) Pricină ~oare Forță majoră. 6 smf Prigonitor. 7 smf Exploatator. 8 smf Constrângător. 9 smf Chinuitor.

ASUPRITÓR, -OÁRE, asupritori, -oare, s. m. și f. Persoană care asuprește. ♦ (Adjectival; despre oameni și acțiunile lor) Care asuprește. Măsuri asupritoare.Asupri + suf. -tor.

ASUPRITÓR, -OÁRE, asupritór, -oare, s. m. și f. Persoană care asuprește; împilator, prigonitor. V. exploatator. Dacă se înfrățește armata cu norodul, atuncea merge în spulber clasa asupritorilor. SADOVEANU, N. F. 108. ◊ (Adjectival) Măsuri asupritoare.

ASUPRITÓR, -OÁRE, asupritori, -oare, s. m. și f. Persoană care asuprește. ♦ (Adjectival) Măsuri asupritoare. – Din asupri + suf. -(i)tor.

ASUPRITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) m. și f. Persoană care asuprește; opresor; împilator; exploatator. /a asupri + suf. ~tor

asupritór, -oáre adj. și s. Care asuprește.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!asupritor (desp. -su-pri-) adj. m., s. m., pl. asupritori; adj. f., s. f. sg. și pl. asupritoare

asupritor (-su-pri-) s. m., pl. asupritori

asupritór s. m. (sil. -pri-), pl. asupritóri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ASUPRITOR adj., s. exploatator, împilător, opresiv, opresor, persecutor, prigonitor, (înv.) mîncător, năpăstuitor, obiditor, (fig.) apăsător. (Forțe ~.)

Intrare: asupritor
  • silabație: a-su-pri-tor info
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • asupritor
  • asupritorul
  • asupritoru‑
plural
  • asupritori
  • asupritorii
genitiv-dativ singular
  • asupritor
  • asupritorului
plural
  • asupritori
  • asupritorilor
vocativ singular
  • asupritorule
plural
  • asupritorilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

asupritor, asupritorisubstantiv masculin
asupritoare, asupritoaresubstantiv feminin

  • 1. Persoană care asuprește. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Dacă se înfrățește armata cu norodul, atuncea merge în spulber clasa asupritorilor. SADOVEANU, N. F. 108. DLRLC
    • 1.1. (și) adjectival (Despre oameni și acțiunile lor) Care asuprește. DEX '09 DEX '98
      • format_quote Măsuri asupritoare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
  • Asupri + sufix -tor. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.