O definiție pentru astracan


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

astracán s. n. – Piele de miel din rasa caracul. Pînă în sec. XIX, astrahanul de Rusia se folosea drept căptușeală pentru căciulile boierilor numite, calpac iar cel de Persia exclusiv pentru căciula domnitorului. – Var. astrakan (mod.). – Asturcan, cal de Persia. Din Astracan, oraș și provincie rusească, rus. Astrachanĭ. Pentru var. asturcan, E. Serra, Dacor., II, 650, se gîndise la lat. asturco „cal astur”, care nu pare posibil, și pe care îl menționează cu rezerve REW 749a.

Intrare: astracan
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • astracan
  • astracanul
  • astracanu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • astracan
  • astracanului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)